Gargarita radacinilor de lucerna (Otiorrhynchus ligustica)

Garcagita radacinilor de lucerna este prezenta pe tot teritoriul tarii noastre cu precadere insa este mai des intalnita in zonele de stepa si silvostepa .Garagarita are corpul bombat de culoare neagra cu capul, pronotul, elitrele si abdomenul acoperite cu niste solzi de culoare cafenie cu tenta de gri-cenusiu .Solzii sunt gru-pati in forma de pete sau asezati liniar paralel cu striile in special pe elitre. Antenele au culoarea neagra geniculate  cu scapul lung. Gargarita are un rostru scurt si gros si carenat in plan  longitudinal. Elitrele gargaritei sunt convexe de forma  ovale cu niste striuri si interstriuri iar aripile membranoase lipsesc din care cauza gargaritele nu pot zbura . Picioa¬rele sunt de culoare neagra. Gargaritele adult pot masura in lungime cam 10-12 milimetri .

Femela depune oua de forma ovala si culoare alba mata avand lungimi de  1 milimetru ,iar larvele sunt galben deschis cu capul si placile toracice de culoare cafenie avand  corpul recurbat cu tegumentul acoperit cu peri tari si ingrosati la baza .Larva atinge in dimensiuni cam 10-12 milimetri.

Din larve rezulta nimfele de culoare galbuie care au cate 4 excrescente dentiforme pe cap si masoara in lungime 10-11 milimetri .

Ataca radacinile de lucerna in mod characteristic astfel pivotul radacinilor de lucerna prezinta in lunile iulie-august cand gargarita ataca  niste  caverne si brazed asezate  longitudinal care sunt roase de larve iar radacinile sub¬tiri sunt complet  mancate . Plantele atacate se ingalbenesc si apoi se usuca in forma de pete mari ca niste vetre in interiorul lanului .

Frunzele de lucerna atacate de gargarita prezinta rosaturi neregulate pe margini .

Gargarita ataca si mugurii puietilor de pomi frustiferi si chiar cei ai vitei de vie .

Gargarita radacinilor de lucerna este prezenta pe tot teritoriul tarii noastre cu precadere insa este mai des intalnita in zonele de stepa si silvostepa  si in conditiile geo climatic din tara noastra are o singura generatie la doi ani.

Ierneaza in sol in interiorul lojelor de pamant numai  in stadiul de adult si de larva ascuns  la  adancimi de 45-55 de centimetri lucru care il face deosebit de greu de accesat pentru a fi distrus.

La venirea primaverii  in luna mai cand pamantul se incalzeste gargaritele ies la suprafata si se raspandesc pe lucerna unde se hranesc distrugand frunzele. Gargaritele sunt active in special pe inserat iar pe timpul zilei stau ascunse. Pe la sfarsitul lunii mai gargaritele se impere¬cheaza si femelele depun oua. O singura femela de gargarita radacinilor de lucerna poate depune 250-350 de oua.Acestea sunt depuse in sol in apropierea radacinilor la 5-6 centimetri adancime .Ouale incubeaza in 25-28 de zile si apoi  apar larvele. Larvele isi continua viata la inceput in pamant la 5-6 centimetri adancime si treptat pe masura ce cresc patrund in adancime astfel incat la venirea toamnei ajung la adancimi de  45-55 centimetri unde ierneaza, iar primavara revin la suprafata unde reincep sa se hraneasca distrugand radacinile.Pe parcursul dezvoltarii lor larvele trec prin mai multe etape de varsta si  naparlesc de sapte ori.

In a doua primavera catre sfarsitul lunii mai larvele isi construiesc loje nimfale in sol la 40-50 de centimetri adancime unde se transforma in nimfe.

Stadiul de nimfa dureaza 20-22 de zile dupa care in luna iunie apar noii adulti care raman pe vara si peste  iarna in lojele nimfale si abia  primavara urmatoare in luna mai parasesc locurile de iernare si incep o generatie noua. Gargarita radacinilor de lucerna se inmulteste mai mult pe cale partenogenetica deci masculii se intalnesc foarte rar.

Gargarita radacinilor de lucerna este unul dintre cei mai mari daunatori  ai  culturilor de lucerna.

In stadiul de larva aceasta distruge radacinile groase sapand canale nere-gulate sau caverne iar radacinile subtiri si fragede sunt mancate partial sau in intregime. Din cauza atacului plantele se vestejesc apoi se ingalbenesc si in cele din urma se usuca.

Adultii de gargarita sunt mai putin pagubitoare decit larvele. Ei ataca frunzele pe care le mananca neregulat incepand de la margine catre interior. In cazuri de invazii, frunzele pot fi in intregime mancate, cu exceptia nervurei principale.

Ataca deasemenea plantutele de sfecla de zahar, trifoiul, hameiul, vita de vie, precum si puietii in pepiniere la care distrug mugurii de rod.

LASA UN COMENTARIU

COMENTEAZA

COMENTEAZA CU FACEBOOK