Musca de hessa (Mayetiola destructor )

Musca de Hessa este prezenta in toata tara noastra dar prezenta ei trece deseori neobservata cu exceptie zonelor de cultura a plantelor cerealiere unde este foarte des intalnita .Musca seamana foarte bine cu un tantar cu care este si confundata deseori de catre neavizati . Adultul are corpul de culoare cafenie inchis spre negru cu niste puncte rosiatice pa partile laterale ale corpului si altele mai inchise pe spate sip e pantec . Toracele este de culoare neagra iar corpul are o forma turtita avand ochii impreunati pe vertex . Prezinta antene compuse din 17 articole, care sunt dotate cu niste smocuri de perisori avand lun¬gime destul de mare si depasind nivelul capului si toracelui. Musca are apripi hyaline pe care se vad nervurile  iar picioarele sunt lungi si subtiri avand tarsele compuse din cate 5 articole .Adultii masoara in lungime cam 2,8-3,4 milimetri .

Femela depune oua de culoare portocalie avand  dimensiuni de aproximativ 0,5 milimetri lungime .

Din oua ies larvele de culoare alb verde deschis usor mai turtite si avand segmente foarte bine definite si cu cate sase papile pe ultimul segment al corpului care masoara numai 5 milimetri .

Din larva rezulta pupa care masoara 4,5-5,0 milimetri lungime si care ar o forma acutita si culoare caramiziu roscata .

Prezenta mustei poate fi observata in culturile infestate toamna in lunile octombrie-noiembrie cand in semanaturile de ce¬reale infestate se vad plante cu  frunzele galbene care se rup usor iar restul frunzelor sunt verzi . Frunza galbena la smulgere cedeaza si se poate observa ca la baza este mancata  de larvele mustei hessa iar locul atacat se ingroasa la un nod. La plantele semanate primavara, in locul atacat se vad niste pete cafenii iar  paiul creste stramb.

Musca de Hessa este prezenta in toata tara noastra dar prezenta ei trece deseori neobservata cu exceptie zonelor de cultura a plantelor cerealiere unde este foarte des intalnita  si in conditiile climatic din tara noastra ea poate avea 3 generatii pe an astfel : generatia de primavara din aprilie in iunie ,generatia de vara din iunie in iulie si generatia de toamna din august in aprilie a anului urmator .

Generatia de primavara a mustelor hessa se dezvolta din adultii generatiei de toamna care rezista peste iarna si isi fac aparitia primavara la cresterea temperaturilor in luna aprilie.

Zborul mustelor tine din aprilie pana in luna mai ,ele zboara numai pe vreme frumoasa si calduroasa iar pet imp rece sub 7-8°C musculitele nu mai pot zbura, temperature lor optima este intre 10 - 15° C cand zboara bine si se pot hrani iar la temperature peste 18 °C pot sa se imperecheaza si sa depuna ouale. Imperecherea are loc la cateva zile de la aparitie in conditii de temperature optima si in luna mai femelele depun pe partea superioara a frunzerlor  intre 150-250 de oua pe frunzele plantelor cand acestea sunt inca mici avand doar 2 - 3 frunzulite . Ouale incubeaza in 8-10 zile la temperature optime de 17 - 18°C si daca este mai rece acesta perioada de incubatie se poate prelungi . Din oua isi fac aparitia larvele de musca care imediat migreaza si patrund la baza frunzei interioare unde se fixeaza si incep sa se hraneasca  naparlind si ajung sa se transforma in larve de varsta a doua. In acest stadiu de larva raman cam 20-22 de zile iar dupa a doua naparlire se transforma in pupa ramanand pe loc in luna iunie cand cerea¬lele se coc.

Stadiul de pupa tine 10-14 zile iar la sfarsitul lunii iunie ies noii adulti. Ciclul dureaza intre 50-60 de zile .

Generatia de vara rezulta din indivizii generatiei de primavara care se imperecheaza la numai cateva zile de la aparitie si depun oua pe firele de cereal rasarite din boabele scuturate la treierat denumita samulastra si pe gramineele din flora spontana. Din cauza ca generatia de vara nu se dezvolta pe cerealele cultivate, infestarea trece adesea neobservata.

Ouale incubeaza in 6-7 zile de data asta temperaturile fiind optime si in stadiu de larva ramane intre 14-17 zile iar in cel de pupa 8-9  zile ciclul intreg fiind mult scurtat la acesta generatie din cauza temperaturilor optime si hranei indestulate la numai 30-32 de zile .Ce este foarte important de retinut este ca larvele de musca de hessa atunci cand nu are conditii propice dezvoltarii cum ar fi anii foarte secetosi cand conditiile de dezvoltare sunt vitrige ,larvele intra intr-o  stare numita diapauza sub forma de puparium in care pot ramane in stare latenta chiar si 2 ani.Adultii aparin luna august .

Generatia de toamna are loc in zonele mai sudice din tara noastra  deoarece in regiunilor nordice ale tarii unde este rece nu exista conditii de dezvoltare pentru aceasta generatie toamna venind mai repede si fiind foarte rece decat in restul tarii caracterizat prin clima calda. Generatia a treia se dezvolta din adultii generatiei de vara  si la aceasta generatie, femelele depun ouale atat pe semanaturile de toamna cit si pe samulastra rasarita in urma treieratului cerealelor  sau pe gramineele din flora spontana . Larvele se dezvolta in lunile septembrie-octombrie  producand cele mai mari pagube in comparatie cu larvele din celelalte generatii. In luna noembrie, larvele ajung la maturitate si ierneaza acolo pe loc in locurile de hranire si la venirea primaverii si incalzirea vremii in luna martie se transforma in pupa si apoi in luna aprilie in adulti.

Musca de Hessa este unul dintre cei mai mari pagubitori ai cerealelor. Dintre cereale prefera in special graul, orzul si secara si mai rar ovazul.

De asemenea ataca gramineele din flora spontana ca : pirul, golomatul si alte cereale  cultivate pentru nutret.

In conditiile tarii noastre larvele generatiei de toamna sunt cele mai pagubitoare. Pagubele produse de larve nu se observa toamna cand cerealele sunt atacate, ci primavara cand plantele incep sa se ingalbe¬neasca si sa se usuce.

Uscarea plantelor de cereale se datoreste atacului larvelor. Lar¬vele elimina saliva, care datorita unor substante iritante pe care le contin, inmoaie tesuturile rupte cu aparatul bucal, transformandu-le intr-o substanta semilichida cu care se hranesc.

O metoda ieftina si rapida de reducerea pagubelor este sa se faca o aratura adanca dupa rasarirea samulastrei dup ace boavbele cazute rasar la 2 – 3 frunze si semanatul sa se intarzie 10-15  octom¬brie .

LASA UN COMENTARIU

COMENTEAZA

COMENTEAZA CU FACEBOOK