Plosnita cerealelor (Aelia acuminata)

Plosnita galbena a cerealelor este mai rar intalnita pe teritoriul tarii noastre fiind prezenta totusi cu preponderenta in zonele in care sunt prezente si celelalte specii de plos¬nite in culturile de cereale din zona stepei, silvostepei si stejarului. Adultul de plosnita galbena a cerealelor are corpul mai ingust si usor alungit de forma ovala si culoare galben deschisa . Antenele au in zona articolelor  4 si 5 culoarea portocalie si sunt ceva mai groase in aceasta zona . Pe protorace are 3 dungi asezate in plan longitudinal de culoare fumurie spre galben deschis dintre care doua sunt asezate lateral si o dunga la lata pe centru ce se intinde pana  pe cap si pe scutel si care prezinta o carena de culoare galbena si putin mai ingrosata .Aceasta se prelungeste de la cap si pana la varful scuterului. Scutelul nu atinge varful abdome¬nului. Pe varful femurelor are cate 2 pete de culoare neagra destul de mici iar corpul atinge ca dimensiuni lungimea de 8-9 milimetri .

Femela depune oua de culoare galben deschis si forma cilindrice avand la partea de deasupra cate un orificiu.Din oua ies larvele de plosnita galbena care sunt de culoare binenteles galbena.

Isi face simtita prezenta primavara cand pe plantele de grau, orz si secara se vad intepaturile pe unde suge seva la baza tulpinii pe  frunze astfel incat frunzele se usuca sip e ele apar niste puncte de culoare cafenie in locurile intepate. Daca atacul are loc la grau in faza de burduf adica la formarea si aparitia spicelor ,acestea nu mai ies din burduf  si raman sterile sau daca totusi reusesc si ies spicele rezultate  raman galbene si seci fara continut.

Daca atacul are loc in faza de parguire pe boabele in parg  se poate foarte usor observa niste puncte de culoare mai deschisa cu un punct negru la mijloc si daca boabele sunt in perioada de “lapte” acestea se stafidesc si  isi pierd valoarea comerciala si valoarea  nutritive normal c ear trebui sa rezulte dupa panificatie .

Plosnita galbena a cerealelor este mai putin prezenta in tara noastra  si are 2 generatii pe an: Generatia de primavara din aprilie in iunie si generatia de vara din iulie in aprilie a anului urmator .

La generatia de primavara a I a . Adultii din generatia de vara trecuta care isi petrec iarna ascunsi ies din locurile de iernare la venirea primaverii la finele lunii aprilie si zboara pana ajung pe culturile de cereale ca cele de grau, orz si secara unde incep si se hranesc cu seva plantelor . Perioada de zbor dureaza din luna aprilie pana in luna iu¬nie dar in luna mai are loc deja  imperecherea si depunerea oualor. Femela depune ouale pe partea superioara a frunzelor si pe spice sau pe ariste asezate in grupuri de cate 10-12 bucati pe cate 2 randuri . Ouale incubeaza relative repede in numai 10-11 zile si isi fac aparitia larvele ce se raspandesc imediat pe plante  si incep sa se hraneasca cu seva frunzelor si tulpinilor fragede si cu boabele de cereal in lapte. Perioada larvara dureaza intre 30-35 de zile timp in care larvele naparlesc de 4 ori. In luna iunie are loc ultima naparlire si apar noii adulti de plosnita galbena care dupa numai 12-14 zile de hranire se imperecheaza si femelele depun oua.

Generatia de vara rezulta din ouale depuse de generatia de primavara astfel femelele din generatia de primavara care depun ouale pe frunze sau pe aristele spicelor in grupuri de 10-12 bucati incubeaza intr-un timp ceva mai  scurt decat la generatia de primavara si apar larvele. Larvele incep imediat sa se hraneasca cu boabele cerealelor aflate in “lapte “ si cu boabele plantelor din speciile de graminee din flora spontana.Ajunse in luna august dupa o perioada de hra¬nire de 30 de zile isi fac apritia adultii care continua sa se hraneasca pe gramineele spontane timp de inca 12-14 zile dupa care se retrag pentru iernare in stratul de frunze cazut pe pamant,ori  in lizierele de paduri sau perdele forestiere de protectie .

Plosnitele galbene ale cerealelor ataca in special graul si apoi secara si orzul. Datorita intepaturilor pe care le produc cand se hra¬nesc calitatea boabelor de cereal este comprimisa  iar fainei rezultata din boabele ata¬cate nu ofera posibilitatea fabricarii unei paini de calitate .Boabele de grau atacate dau o faina saraca in gluten, glutenul devine moale si lipicios, iar painea rezultata nu se mai coace ci ramane cruda necesitand aditivari pentru a avea o paine cat de cat apropiata de cea rezultata din boabe sanatoase .

LASA UN COMENTARIU

COMENTEAZA

COMENTEAZA CU FACEBOOK