Viespea rapitei (Athalia colibri)

Este prezenta in toata tara noastra din zona de campie pana in zona submontana . Viespea are culoarea portocalie sau portocaliu-roscat avand capul de culoare neagra iar ochii tot negri situati pe vertex si asezati in triunghi.Toracele are forma sferica fiind partial de culoare neagra . Are antene compuse din 10-12  articole de culoare neagra iar aripile sunt hialine.Picioarele viespei sunt galben-roscat cu  tibiile si tarsele de culoare neagra .Poate atinge in lungime cam 8-10 milimetri.

Femela depune oua de forma ovoida si culoare alb galben deschis fiind usor transparente si mici de numai 1 milimetru.

Din oua ies larve de culoare negricios-fumurie avand foarma subcilindrica cu cuticula incretita si goala. Capul larvei este mai ingust decat toracele si segmentele toracice sunt ceva mai largi  decat segmentele abdominale. Prezinta 8 perechi de picioare prinse de abdomen si atinge 15-20 milimteri lungime .

Din larva rezulta nimfa care este de culoare galbena sau verde-fumurie  fiind protejata de cocon ce este tesut din fire de matase de culoare cafenie si este impermeabil. Coconii au prinsi de tesatura de matase grauncioare de pamant si pot 12-13 milimetri lungime

Se poate intalni frecvent atat primavara cat si toamna in solele cultivate cu rapita unde se pot vedea plantele infestate ce au frunzele roase de la margine catre interior sau sunt roase pe partea inferioara avand parechimul distrus si nervurile neatinse cu aspect scheletat.

Este prezenta in toata tara noastra din zona de campie pana in zona submontana  si are 2 generatii pe an, prima generatie de primavar din aprilie in iulie si a doua generatie cea de tomna din luna iulie pana in luna aprilie a anului urmator .

Generatia de primavara provine din adultii generatiei de toamna ce ies la venirea primaverii in luna aprilie si inceputul lunii mai. Imediat dupa aparitie viespile se aseaza in zbor pe florile plantelor crucifere , umbelifere sau de composite, unde se hranesc cu polen si nectar pana ajung la maturitate sexu-ala.Imperecherea are locdupa numai 3-4  zile de la aparitie iar femela depune ouale izolat la scurt timp dupa impe¬rechere. Pentru depunerea oualor femelela taie cu ajutorul ovipozitorului o punga in epiderma inferioara, pe marginea frunzelor unde depune cate un singur ou. O singura femela poate depune intr-o perioada ovipozitare ce tine cam 1 luna , intre 200-250 de oua .Ouale incubeaza in numai 7-8  zile si catre mijlocul lunii mai isi fac aparitia larve¬le. Acestea incep sa se hraneasca imediat dupa aparitie fiind foarte lacome ziua pe caldura iar noaptea pe timp rece si ploaie ele se retrag si stau ascunse sub pamant sau pe dosul frunzelor.

In acest stadiu larva ramane 35-45 de zile perioada in care larvele din generatia de primavara naparlesc de 5 ori pe masura ce trec de etape de varsta care se succed intre 7-8 zile fiecare .

La maturitate deplina dupa ultima naparlire larva intra in pamant la o adancime de 10-12 centimetri unde isi tese coconul de matase in care se transforma in nimfa. In acest stadiu nimfa ramane numai 12-14 zile si la  sfarsitul lunii iulie si inceputul lunii august isi fac apritia primii adulti de viespe .

Generatia de toamna isi are originea din adultii de viespe ai generatiei de toamna care numai dupa 3-4 zile de la aparitie si hranire cu nectarul florilor sunt deja mature sexual iar impe¬recherea are loc si apoi imediat si depunerea oualor. Ca si la cealalta generatie ouale sunt depuse in mod izolat pe dosul frunzelor in pungi pe care femela le face cu ovipozitorul in epiderma frunzei. Perioada ovipozitara este de data asta mai scurta de numai 18-22 de zile timp in care o femela depune pana la 250 de  oua ce incubeaza in 6-8 zile deoarece temperaturile sunt mai ridicate si in a doua jumatate a lunii august apar deja primele larve de viespe.

Larvele incep si se hranesc imediat cu parenchimul frunzelor scheletandu-le.

In acest stadiu ramane din luna august si pana in luna octom¬brie timp in care au loc cele 5 naparliri si dupa ultima naparlire cand timpul se raceste larvele patrund in pamant la 14-18 centimetri adancime unde isi tes coconi de matase tapisati pe dinaun¬tru cu o substanta aglutinata ce ii face sa fie impermeabili  in care ierneaza. Primavara in luna aprilie cand temperatura aerului creste larvele se transforma in nimfa  stadiu in care raman 12-14 zile iar la sfarsitul lunii aprilie si inceputul lunii mai apar adultii.

Viespea rapitei se numara printre cei mai mari daunatori ai  rapitei si umbeliferelor. Larvele ataca distrugand soiurile de rapita de toamna, rapita de primavara si cultura de mustar. Mai rar ataca culturile de varza, ridichi ori rapita si mustarul salbatic.

In anii cu ierni blade culturile de rapita pot fi distruse pe suprafete mari mai ales de catre larvele viespei din generatia de toamna necesitand de multe ori reinsamantarea .

LASA UN COMENTARIU

COMENTEAZA

COMENTEAZA CU FACEBOOK