Gargarita porumbului (Tanymecus dilaticollis )

Gargarita porumbului sau ratisoara porumbului cum I se mai spune popular este prezenta in toata tara noastra in zonele de stepe si silvostepa cum ar fi cele din Dobrogea, Campia Dunareana, Banat, Crisana, si Transilvania unde produce pagube insemnate la culturile de porumb.

Gargarita are un corp de forma ovala invelit in solzisori de culoare cafeniu –fumurie pe spatesi ceva mai cenusiu pe partea ventral a pantecului .Elitrele au striatii asezate longitudinal de culoare mai inchisa. Gargarita are antene geniculate . Prono¬tul este ceva mai lat decat lung iar rostrul are forma de cioc de rata de unde I se trage si numele de „ratisoara porumbului ". Adultul atinge in lungime cam 7-8,5 milimetri lungime .

Femela depune oua de forma ovala usor alungite si culoare alb galben deschis masurand numai 1 milimetru lungime din care ies lar¬ve alb galbene ce sunt  apode , recurbate avand corpul prevazut cu niste cute si pubescenta galben deschis. Capul larvelor si ultimul segment abdominal sunt cafeniu fumurii iar lungimea corpului nu depaseste 9-11 milimetri .

Ataca plantele de porumb cand sunt inca mici in doua frunze si le reteaza iar cand trec de faza cu doua frunze acestea sunt mancate incepand de la margine catre nervura principala.

Gargarita porumbului sau ratisoara porumbului cum I se mai spune popular este prezenta in toata tara noastra in zonele de stepe si silvostepa cum ar fi cele din Dobrogea, Campia Dunareana, Banat, Crisana, si Transilvania unde produce pagube insemnate la culturile de porumb.

Gargarita are o generatie la doi ani si ierneaza atat in stadiul de adult cat si de larva in pamant la adancimi de 45-55 de centimetri. 

Primavara pe la sfarsitul lui aprilie atunci  cand plantula de  porumb are doar 2 frunze  gargarita  ies din locurile de iernare si incepe sa se hraneasca cu frunzele de porumb. Daca in perioada apa¬ritiei timpul este rece si ploios sau daca ziua insolatia este puternica gargaritele stau retrase pe sub bulgarii de pamant. In conditii normale de dezvoltare gargaritele se hranesc la inceput cu cerealele de toamna apoi cand rasare porumbul ele migreaza in porumbisti unde se hranesc in tot cursul zilei dar mai ales dimineata si seara.

In luna  mai gargaritele se imperecheaza si depun oua.

O singura femela de gargarita porumbului sau ratisoara poate depune intr-o perioada ovipozitara de aproximativ o luna intre 220-300 de oua asezate in grupuri de cate 8-9 bucati in pamant la 5-6 centimetri adancime .

Ouale incubeaza in 18-24 de zile functie de temperature mediului ambient dupa care, in luna iunie eclozeaza si ies larvele. Imediat dup ace isi fac aparitia larvele intra in sol la 12-14 centimetri la nivelul radadacinilor plantelor unde se hranesc cu acestea.

La venirea toamnei in octombrie si scaderea temperaturilor lar¬vele coboara si mai adanc in pamant la 45-55 de centimetri unde ierneaza iar in primavara se ridica la nivelul radacinilor cu care reincep sa se hraneasca.

In luna iunie  larvele ajung la maturitate deplina coborand la 45-55 de centimetri adancime unde se transforma in nimfe.

In acest stadiu nimfa raman 22-26 de zile si in lunile iulie-august apar noii adulti care nu ies afara ci raman in lojele nimfale unde ierneaza, iar prima¬vara in lunile aprilie-mai isi fac aparitia la suprafata si se hranesc distrugand culturile de porumb.

Gargarita de porumbiste sau ratisoara cum se mai numeste popular este unul din cei mai pagubitori daunatori ai culturilor de porumb, dar mai ataca si semnaturile de cereale de toamna, lucerna, fasolea, soia, sfecla, floarea soarelui.

Invazii apar in anii cu ierni blande si primaveri secetoase si calde  cand  gargaritele apar in masa si produc pagube pe su¬prafete intinse  obligand agricultorii sa reinsamanteze suprafete de mii de hectare .

LASA UN COMENTARIU

COMENTEAZA

COMENTEAZA CU FACEBOOK