Sfredelitorul porumbului (Pyrausta nubilalis )

Sfredelitorul porumbului se intalneste pe tot teritoriul tarii noastre dar este mai frecvent in zona stepei si silvostepei acolo unde cultura porumbului se face intens pe suprafete intinse.

Adultul de sfredelitor are un corp de culoare maronie deschis cu tente galbena ,masculii fiind mai deschisi la culoare decat femelele. Aripile anterioare la femele au niste benzi de culoare cafeniu caramizie trasate in plan transversal si in zig-zag, iar la indivizii de sex masculine au o banda mai galbuie tot in plan transversal si  in zig-zag iar in plus au  si o pata tot de culoare galbena .Restul aripilor fiind cafeniu  caramizii sau cafenii.

La sfredelitor indivizii de ambele sexe aripile anterioare au marginile ferestruite ca niste franjuri , iar aripile pos¬terioare sunt fumuriu inchis spre negru sau galben cu cate o dunga de culoare galbena pe varfuri si pe mijlocul aripilor.

Femelele sunt mai mari decat masculii si masoara cam 15-16 milimetri lungime ,iar anvergura maxima aaripilor la deschidere este de 30-34 milimetri  iar la masculi de 28-30 de milimetri .

Femela de sfredelitor depune oua de forma mai turtite avand culoarea albasi suprafata neteda din care ies niste larve ,adica omizi de culoare alb cenusie sau rozalii avand capul de culoare neagra lucioasa sau cafeniu inchis . Pe spate omizile au o banda de culoare cafeniu –fumurie  care se intinde pe toata lungimea corpului.

Fiecare segment al corpului omizii are pe el  6 pete de culoare cafeniu-fumurie plasate cate 3 pe fiecare parte a corpului dintre care 2 sunt ceva mai si una mai mica .

Perisorii de pe corp sunt de culoare galbena fiind foarte rari.Omida atinge in lungime cam 22-24 de milimetri .

Din omizi iau nastere crisalidele de culoare cafenie cu tenta caramizie sau cafeniu deschis spre galben avand lungimi de 20-22 milimetri .

Ataca porumbul in mod foarte characteristic si de neconfundat astfel ,tulpina de porumb cea de sorg, canepa sunt de obicei observate indoite si cazute la pamant, si la o mai amanuntita cercetare se poate vedea in interior maduva care este mancata si spatial plin de rumegatura si dejectii eliminate de larve . Tot la o cercetare mai apropiata la exteriorul tulpinilor se vad orificiile galeriilor si. deformatii. Galeriile sunt deasemeni si in stiuletii de porumb iar boabele sunt roase sub panusile stiuletelui fiind plin de excremente.

Sfredelitorul porumbului se intalneste pe tot teritoriul tarii noastre dar este mai frecvent in zona stepei si silvostepei acolo unde cultura porumbului se face intens pe suprafete intinse si in condtiile climatic din tara noastra are doua generatii pe an .Numai in regiunile colinare si submontane unde este mai frig are o singura generatie pe an .Generatia de vara din iunie in iulie si generatia de toamna din august in luna iunie a anului urmator  .

La generatia de vara indivizii rezulta din fluturii aparuti in toamna anului precedent care incep sa apara primavara la inceput de iunie  . Fluturii de sfredelitor au un zbor greoi si zboara numai seara si noaptea pe o perioada de 24-28 de zile. La numai 5-6 zile de la aparitie acestia sunt deja mature din punct de vedere sexual si se imperecheaza iar apoi femela depune ouale .O singura femela poate depune intr-o singura perioada ovipozi¬tara de 18-24 de zile intre 240-300 de oua.

Ouale sunt depuse pe dosul frunzelor de porumb in grupuri de 25-60 de bucati Numarul de opua depuse de o femela variaza in functie de temperature si umiditatea din aer astfel la temperature inalte de peste 25 de grade si umiditate peste 90 % poate depune si peste 600-700 de oua o singura femela .

Ouale la depunere sunt invelite intr-o substanta vascoasa care se intareste la contact cu aerul si perioada de depune coin¬cide cu inceputul infloririi canepii de vara si cu cateva zile inainte de inflorirea florilor mascule de porumb. 

In anii in care verile sunt ploioase si cu vanturi foarte multe oua sunt scuturate si distruse  asa incat densitatea omizilor scade foarte mult.

La sfarsitul lui iunie  ouale incubeaza in 12-14 zile si rezulta omizile care incep imediat sa se hraneasca cu epiderma frunzelor apoi perforeaza tulpinile si patrund catre maduva moale a porumbului  unde sapa galerii de obicei in jumatatea superioara a tulpinilor. Temperaturile optime pentru omizi este de 25 -28 ° C, iar limitele activitatii la care produc daune notabile este intre 10-32° C.

In stadiul de omida ele raman 30-34 de zile si la sfarsitul lui iunie deja incep sa se tran¬sforme in crisalide acolo pe loc in interiorul galeriilor. Stadiul de crisalida este de numai 10-14 zile si la sfarsitul lunii iulie si inceputul lunii august apar adultii de sfredelitor.

Generatia de toamna  ia naster din fluturii din generatia de vara al caror ciclu a fost descris mai devreme  si care dupa aparitie incep sa se hraneasca o perioada de numai 2-4 zile pana la maturitate sexual si  apoi se imperecheaza imediat iar femela depune ouale ce incubeaza mai repede in doar 4-5 zile.Deasemenea si stadiul de omida –larva este mai scurt la aceasta generatie de 22-26 de zile. Ajunse in toamana larvele sunt deja mature si coboara prin maduva tulpinilor  sub colet la 8-9 centimetri in pamant unde isi construiesc o loja nimfala astupata in partea de sus cu un dop de rumegatura in care ierneaza. Astfel aproape 90—95% din omizi raman si ierneaza in camp in cotoarele de porumb de aici este foarte importanta respectarea tehnologiilor moderne  si urmarirea stricta a rotatiei culturilor.

La venirea primaverii in aprilie-mai cand temperatura creste peste 14-15 ° C, omizile se transforma in crisalide si ciclul se repeta asa cum a fost descris la generatia de vara .

Din pacate sfredelitorul porumbului este polifag si poate ataca peste 200  de specii de plante care apartin de  40 de familii diferite.

Cel mai intens este atacat porumbul si canepa, apoi sorgul, ha¬meiul, floarea soarelui, meiul, cartoful, sfecla de samanta, stirul, ciumafaia, dalia, crizantema. La canepa omizile se dezvolta mai re¬pede decit la porumb.

Totusi si in acest caz natura a creat un aliat al omului intruchipat de o specie de viespe parazita  care distruge larvele  viespea este numita “Trichograma evanescens”.

LASA UN COMENTARIU

COMENTEAZA

COMENTEAZA CU FACEBOOK