Lacusta calatoare (Locusta migratoria)

Lacusta calatoare se intalneste in tara noastra zonele limitrofe  Deltei Dunarii unde formeaza focare pe suprafete intinse. Lacusta calatoare are culoarea cafenie spre verde cu palpii albastri si  pronotul cu carena longitudinala, antenele sunt  filiforme ceva mai lungi depasind capul s pronotul ,este de culoare brune-verzui cu puncte brune iar aripile posterioare sunt hialine de culoare transparent cu reflexe verzui  iar tarsele pos¬terioare verzi caramizii .

Lungimea corpului la adult este cuprinsa intre 55-60 de milimetri .

Femela depune oua de forma eliptica si culoare roscat caramizie avand ca lungime 6- 7 milimetri in oteci de culoare cafenie avand textura pergamentoase avand cam 7-8 milimetri lungime.

Din oua ies larvele de prima varsta care sunt de culoare neagra cu antenele compuse din 12-14 articole si fiind foarte asemanatori cu greeri avand dimensiuni de 9-10 milimetri .La varsta a III a au culoarea tot cafenie si antenele compuse din 18-22 de ar¬ticole .La varsta a IV a devin brune deschis cu antenele compuse din 20-24 articole iar la  varsta a V a sunt cafenii roscate  cu rudimentele aripelor de culoare neagra .Larvele au dimensiuni cuprinse intre 30 - 40 milimetri.

Ataca plantele in mod caracteristic astfel acestea au frunzele mancate pe margini si retezate uneori  scheletate sau distruse in totalitate. 

Lacusta calatoare are o generatie pe an si ierneaza numai in stadiul de ou  in oteci aflate in sol. Primavara in mai din oua ies larvele care au culoare alba la inceput ca numai dupa  24 ore sa se schimbe in neagra. Imediat ce ies din ou aceste larve se strang in grupe apoi grupele se unesc si formeaza grupe mai mari. La inceput larvele stau pe loc si se hranesc pe plante cu frunzele tinere si fragede apoi mi¬greaza pe distante mici in special pe stuf care este din belsug in delta si care reprezinta hrana lor pre¬ferata si dupa 12-14 zile prind putere si migreaza pe distante mult mai mari. Fenome¬nul de migratie are loc in masa si incepe de obicei de dimi¬neata de cum se incalzeste pe la ora 9 si dureaza pana la orele 18-19.

Dupa ora 19 cand temperatura  scade larvele se fixeaza pe tulpinile plantelor unde raman nemiscate pana a doua zi. Grupurile de larve de lacuste formeaza focare mari, care pot migra pe un front curpins intre  50 si 200 de metri. Viteza de migrare a larvelor variaza intre 4-5 metri pe minut iar direc¬tia deplasarii este  determinata de hrana , luminozitate si temperatura. Din experienta evenimentelor din trecut in care aceste invazii erau mult mai dese sa observant ca nu exista obstacolele naturale care sa schimbe directia migratiei  si nici zgomote in afara  de cele asemanatoare tune¬tului  sau a tablei lovite .

Larvele lacustei calatoare in deplasare se mentin grupate astfel incat pot fi cu usurinta manate intr-o anumita directie mai ales daca aceasta operatiune se face in cursul diminetii pana la orele 16-17 dupa amiaza cand larvele  in card.

In stadiul de larva lacusta ramane 40-45 de zile  din jumatatea a doua a lunii mai si pana in luna iulie.Pe tot parcursul cresterii larvele naparlesc de 5 ori si trec prin 5 varste. Larvele devin adulti in jumatatea a doua a lunii iulie dupa ultima naparlire sis pre deosebire de larve acestia se deplaseaza migrand in zbor pe distante de zeci si sute de kilometric fiind o adevarata pacoste pentru agricultura. 

Perioada de imperechere are loc la sfarsitul lunii iulie si inceputul lunii august si este foarte scurta de numai 20-24 de ore iar dupa numai 2 zile de la imperechere femelele depun oua in  sol pe terenuri afanate si usor nisipoase usoare si umede cum sunt cele din Delta Dunarii unde hrana larvelor este asigurata de lanurile de stuf.Pentru depunerea oualor, femelele sapa orificii cu ajutorul abdomenului adanci de 8-10 centimetri in care depun ouale incepand din fundul galeriilor.Femela secreta in timpul depunerii o substanta vascoasa ce adaposteste ouale si formeaza o oteca adica un invelis pe oua care sunt lipite una de alta si care in contact cu aerul se solidifica . O singura femela depune in  perioada ovipozitoara care dureaza 3 luni din luna august pana octombrie intre 220-280 de oua grupate in 3-4 oteci diferite si in  acesta stadiu ouale petrec iarna protejate de frigul de afara  .

Din nefericire  lacusta calatoare este polifaga si se poate hrani cu foarte multe specii de plante desi ataca stuful si in special, culturile de cereal iar unele specii de plante ca lucerna, inul, fasolea, varza nu sunt atacate decit atunci cand lacustele sunt infometate si nu au de ales .

Atunci cand stolurile de lacuste nimeresc peste culturile de cereale acestea sunt distruse in totalitate si pot distruge intr-o singura zi mai multe hectare de cereal avand au caracter de calamitate 

Potentialul mare de inmul¬tire al lacustelor este diminuat de unele specii de bacterii para¬zite cum ar fi Coccobacillus acridiorum sau ciuperci ca Empusa grylli F care reduc in mica masura densitatea numerica a larvelor.

LASA UN COMENTARIU

COMENTEAZA

COMENTEAZA CU FACEBOOK