Vrabia de camp (Passer montanus montanus )

Vrabia de camp este prezenta pe tot teritoriul tarii noastra traind de regula pe langa casele oamenilor in zona rurala .

Vrabia de camp nu are dimorfism sexual adica nu exista diferente notabile intre infatisarea fizica a celor doua sexe ,ele fiind foarte asemanatoare ca infatisare:capul vrabiei este cafeniu–caramiziu sau ros¬cat cu ciocul, barbia, zona din jurul ochilor si pata de pe obraji de culoare neagra , iar obrajii si gulerul din jurul gatului sunt albe. Aripile sunt cafeniu fumurii cu puncte de culoare neagra si cu o banda de culoare alba asezata transversal. Abdomenul este deschis la culoare alb –fumuriu iar ciocul de forma conica este scurt si robust inchis la culoare spre negru .Picioarele sunt la fel ca la vrabia de casa mici si subtiri cu degetul posterior independent mobil, prevazute cu o. ghiara mai lunga decit la celelalte degete .

Ca talie, vrabia de camp este mai mica decit cea de casa: lungi¬mea de la cioc la coada este de 14,0 - 15,0 centimetri .

Ouale sunt de asemenea alb-fumurii cu tenta usor maslinie si presarate cu pete cafenii, cenusii si roscate .

Vrabia de camp este prezenta pe tot teritoriul tarii noastra traind de regula pe langa casele oamenilor in zona rurala fiind o pasare sociabila desi la prima vedere pare foarte rezervata si neincrezatoare. Traieste atat in stoluri cat si izolat in perechi .Vrabia este o pasare diurna si este active numai ziua umbland continuu  dupa hrana iar la lasarea serii

Se adaposteste sub stresini de case sau constructii agricole , in arbori unde isi petrec noaptea .

Este o pasare foarte active si vioaie avand un zbor  iute cu zgomot caracteristic si binecunoscut celor familiari cu pasarea desi pare cam  nesigur ea zburand cu un ritm inegal ca si cum ar face niste salturi la inaltime relative mica deasupra solului  si de regula pe distante scurte .

Vrabia de camp cloceste si scoate doua randuri de pui pe an iar unele chiar si  de trei ori pe an .

Imperecherea are loc primavara destul de devreme in martie iar vrabia isi cladeste cuibul la inceputul lui aprilie. Cuibul este construit sub stresini de  locuinte,grajdu¬ri, magazii, in gauri din ziduri si foarte rar sau deloc in scorburile copacilor sau pe ramuri.

Peretii cuiburilor sunt construiti din paie, par, lana, pene, si chiar bucati  de  carpe, iar culcusul  este captusit cu puf  moale.

Femela depune cam 5-7 oua de 2-3 ori pe an  iar ouale sunt clocite pe rand de atat de femela cat si de mascul.Ouale incubeaza in 14-15 zile de la inceputul clocitului .

Daca in timpul clocirii cuibul este atacat si stricat de alte pasari rapitoare si ouale sunt distruse imediat mas¬culul si femela repara cuibul iar femela depune iarasi oua ,de data aceasta ceva mai putine si se pun iar pe clocit.

Puii la iesire din oua sunt mici,firavi si golasi atat la nastere cit si o buna parte cit stau in cuib.Parintii muncesc din greu sa-i hraneasca  timp de 26 30 de zile cu in¬secte care au corpul moale cum ar fi : omizi, muste si fluturi.

Dupa aproximativ 1 luna de hranire puii de vrabie devin capabili sa zboare din cuib si incep sa se hraneasca singuri. La inceput ,pana la prima naparlire, penajul puilor este asemana¬tor cu  al femelei apoi ei capata culoarea caracteristica sexului caruia apartin .

Prima generatie de pui este scoasa in lunile aprilie-mai.

Dupa 8-10 zile de la plecarea puilor din cuib  parintii se impe¬recheaza din nou refac un pic cuibul si dupa 14-16 zile femela depune iar 5-7 oua iar in iunie-august iese a II a  generatie de pui.

In cazul in care vara este mai lunga cu toamne calduroase si bogate in hrana  unele female mai batrane reusesc sa fac si al III lea rand de pui .

Desi este trecuta la capitolul daunatori totusi vrabia este o pasare folositoare in perioada hranirii puilor deoarece distruge foarte multe insecte si larve  cu scopul hranirii puilor .Ceva mai pagubitoare sunt in restul anului cum ar fi primavara cand ciugulesc florile pomilor fructiferi si mugurii de rod iar vara se hranesc  boabele cerealelor in special graul , cu fructe, pastai de mazare, boabe de struguri.

In special primavara sunt cosmarul livezilor deoarece distrug florile pomilor fructiferi si mugurii de rod . Sa observant ca o singura vrabie distruge in 14-16 zile intre 50-80  de muguri de cires, prun, par, sau mar.

Dupa inflorire vrabiile distrug si florile pomilor.Au o atractie deosebita si catre boabele din pastaile de mazare, frunzele de salata si de sfecla.Iar dintre fructe cele mai atacate sunt ciresele, agrisele, coacazele, fragile, zmeura, capsunile, si strugurii.

LASA UN COMENTARIU

COMENTEAZA

COMENTEAZA CU FACEBOOK