Popandaul (Citellus citellus)

Popandaul este un animal comun intalnit pe toata suprafata tarii noastre incepand din zona de stepa si silvostepa si pana in cea a padurilor de stejar din zona Moldovei, Dobrogea, Campia dunareana, Banat si Crisana pana la limita inferioara de crestere a  padurilor de fag.

Este un animal de stepa ce traieste in zonele cu precipitatii putine si temperaturi ceva mai ridicate. Popandaul la infatisare seamana cu o veverita dar si cu un sobolan avand frun¬tea lata si turtita, botul obtuz si coada stufoasa la varf si boanta . 

Masoara intre 20-22 de centimetri lungime iar coada este de numai 5-6 centimetri .Pe spate este galbui cenusiu inspicat ci puncte negre si ceva mai galbene pe burta .

Varful botului , mustatile , unghiile si ochii sunt de un negru lucios .

Se pot observa de catre oricine ziua in amiaza mare pe marginea drumurilor de tara si chiar pe sosele stand pe picioarele din spate sau alergand in mare viteza catre cea mai apropiata intrare a vizuinei .Isi face provizii serioase pentru anotimpul rece in galerii depozitand cantitati insemnate de cereale pentru iarna.

Este un animal de stepa ce traieste in zonele cu precipitatii putine si temperaturi ceva mai ridicate Ii plac campiile de stepa si solurile de padure ,cernoziom si aluvionare. Evita  terenurile nisipoase deoarece nu isi poate construi galeriile care se surpa cu usurinta si nici cele pietroase pentru ca sapa mai greu . Populeaza in numar mare islazurile, margi¬nile drumurilor, razorul dintre sole si terenurile intelenite. Evita sa isi faca vizuina pe terenurile cultivate dar totusi ramane foarte aproape de aceste terenuri de pe care isi procura o buna parte din hrana .

Isi sapa galerii cu mai multe intrari si amplasate pentru a fi ferite de inundatiile provenite din ploi.

Este foarte atent si vigilent ce se deplaseaza cu viteza de la un loc la altul si din cand in cand se opreste brusc in loc ridicandu-se pe picioarele din spate pentru a vedea cat mai departe atent la eventualii dusmani care nu sunt deloc putini .

Ca masura de aparare este lucrul in echipa cand un popandau sta de veghe in timp ce ceilalti se hranesc sau cauta hrana ,la cel mai mic semn de alarma al celui care e de paza toti o iau la fuga catre cea mai apropiata galerie in care se adapostesc .

Popandaul isi sapa o multime de galerii fiecare cu alta destinatie  :

       Astfel el are galerie de refugiu care este putin oblica sapata drept sau serpuit fiind ceva mai larga de 5-7 centimetri diametru si lunga de 1,0-1,3 metri lungime care are o camera la capat in care popandaul se refugiaza si se adaposteste in mod temporar .

 O alta serie de galerii sunt galeriile de locuit care sunt ceva mai ramificate si in foarma de labirint avand o intrare prin¬cipala si alte 3-4  intrari secundare si poate ajunge la cel putin 1 metru adancime. Aici popandaul isi depoziteaza rezerva de hrana si se inmulteste in timpul verii .

Ultima categorie de galerii sunt cele de iernat care sunt cele mai adanci ajungand pana la 2 metri adancime in pamant si in care popandaul isi organizeaza iernarea ,fiind prevazuta cu camara de alimente .

Rezervele de hrana sunt depozitate in niste camari ce se ramifica din galeriile princi¬pale. Galeria de crestere a puilor este captusita cu iarba uscata.

Popandaul ierneaza incepand pe la sfarsitul lui octombrie si pana in luna martie. Primavara, in luna aprilie, popandaul se imperecheaza iar femela naste intre 4-6 pui care cresc repede astfel incat in toamna sunt deja adulti fiind capabili sa se reproduca in primavara urmatoare ,deci are o singura generatie pe an.

Popandaul face parte din categoria daunatoarelor . El ataca si distruge cereale  ca : grau, orz, ovaz, secara, seminte de dovleci, pepeni, floarea soarelui, radacini de plante si tuberculi .

Popandaul poate consuma pe cap de individ intre 12-14 kg de cereale si plante furajere intr-o singura vara .

Totusi se pare ca se mai hraneste intr-o oarecare masura si cu insecte, oua de pasari si  soareci de camp ceea ce il scoate putin din sfera daunatoarelor .

Ca si dusmani naturali are o mutime:vulpea,dihorul,pajura de stepa,uliul sorecar, care sunt foarte eficienti in diminuarea numarului de popandai care ar putea cauza pagube enorme daca s-ar inmulti foarte tare .

LASA UN COMENTARIU

COMENTEAZA

COMENTEAZA CU FACEBOOK