Tripsul tutunului (Thrips tabaci)

Tripsul tutunului este prezent in toata tara noastra dar cu o frecventa mai mare in zonele de  silvostepa si padurile de foioase.

Femela de tripsul tutunului au culoare galben deschisa cu tenta cenusie si prezinta niste pete de culoare maronie . Ochii sunt de culoare neagra cu fatete , iar antenele sunt acoperite de par si sunt compuse din cate  7 articole avand culori dupa cum urmeaza :articolul 1 este de cukloare deschisa alb-fumurie , articolele 2 pana la 5 sunt galbene si articolele 6 si 7  sunt de culoare cenusiu-fumurie. 

Capul tripsului  este ceva mai lat decat lung  si protoracele este egal in lungime cu capul .Tripsul are picioare de culoare galbena cu niste pete cenusii iar abdomenul este neted.Are aripi galbene deschis fiind lungi si franjurate si care prezinta doua nervuri longitudiuale . Pe nervura principala a aripilor  prezinta 4 perisori  iar pe nervura secundara un sir de perisori  dispusi pe toata lungimea nervurii .

Masculii de tripsul tutunului au culoare galbena iar antenele sunt de culoare alba .Acestia masoara cam 1,0-1,2 milimetri lungime .

Larvele de trips au culoare galbena cu antene compuse din cate 6 articole si cateodata unele larve au capul si toracele de culoare galben-fumurie . La completa lor dezvoltare larvele ajung sa masoare cam 1 milimetru lungime.

Femela de trips depune oua de foarma eliptica sau reniforme si avand culoarea  roscat-caramizie.

Tripsul ataca frunzele de tutun si lasa niste urme caracteristice sub forma unor puncte de culoare galben-fumuriu cu reflexe metalice argintii  asezate liniar uneori in zig-zag  dealungul nervurilor principale si secundare ale frunzelor de tutun.

Tripsul tutunului este prezent in toata tara noastra dar cu o frecventa mai mare in zonele de  silvostepa si padurile de foioase.

Tripsul in coditiile climatice din tara noastra are 3 generatii pe an si  anume : generatia de primavara din luna aprilie pana in luna iunie,generatia de vara din luna iulie pana in luna august si generatia de toamna din luna august pana in luna aprilie a anului urmator .

Generatia de primavara ia nastere di indivizii adulti ai generatie de toamna ce isi fac aparitia din locurile de iernare primavara in luna aprilie cand temperatura medie zilnica creste peste valoarea de 10°C. Imeadit  dupa aparitie adultii de trips se grupeaza pe plantele din familia solanaceelor spontane sau pe culturile de tutun din rasad¬nite unde se hranesc intepand si sugand seva din frunzele de tutun .

La numai cateva zile dupa aparitie si hranire adultii de tripsul tutunului incep sa se imperecheze iar dupa numai cateva zile de la imperechere femelele depun oua. Ouale sunt depuse cu aju¬torul ovipozitorului in mod izolat sub epiderma frunzelor in apro¬pierea nervurilor. O singura femela de tripsul tutunului depune pe durata intregii perioade ovipozitare ce tine cam 2 saptamani  intre 75- 85 de oua. Ouale incubeaza in 8-10 zile de la depunere in functie de conditiile de temperatura si umiditate si din ele isi fac aparitia larvele de tripsul tutunului . Imediat dupa dupa aparitie larvele strapung epiderma iesind la suprafata si se localizeaza pe dosul frunzelor lasand in locul de iesire o pata de culoare alburie. Ajunse pe dosul frunzelor larvele se fixeaza si apoi  intepand tesuturile frunzei se hranesc sugand seva acestora.

In stadiul de larva tripsul ramane intre 25-30 de zile  perioada in naparleste de IV ori. Dupa  a IV a naparlire larvele patrund in sol la o adancime de 5-6 centimetri unde se transforma in nimfa. Stadiul de nimfa dureaza 8-12 zile, dupa care in luna iunie apar din sol noii adulti de tripsul tutunului.

Astfel ciclul primei generatii dureaza 45-60 de zile in functie de temperatura si conditiile ambientale .

Generatia de vara ia nastere din indivizii adulti ai generatie de primavara care se imperecheaza si depun oua in tesutu¬rile frunzelor sub epiderma. Perioada ovipozitara este mai scurta la aceasta generatie datorita temperaturilor mai ridicate si tine numai 10-12 zile timp in care o singura femela poate depune  80-90 de oua. Acestea incubeaza in numai 4- 5 zile de la depunete si apar larvele care se fixeaza pe dosul frunzelor unde se hra¬nesc sugand seva.

Stadiul de larva este de numai 15-18 zile si in acest timp larva sufera 4 naparliri. La maturitate deplina larvele se transforma in nimfa  de regula in sol la 3-4 centimetri adancime.

Perioada de nifoza este scurta de numai 7-8 zile si apoi isi fac apritia adultii,astfel ciclul generatiei de vara dureaza numai 28-32 de zile .

Generatia de toamna ia naster din adultii generatiie de vara care dupa o perioada de hranire de numai 3-4 zile se imperecheaza si depun ouale. Perioada ovipozitara dureaza 10-12 zile timp  in care o femela depune intre 75-85 de oua.

Incubatia oualor dureaza 8-12 zile dupa care isi fac aparitia larvele. Stadiul lar¬var dureaza 28-32 de zile iar cel de nimfa 8-12 zile. In luna octom¬brie, adultii generatiei de toamna se retrag pentru iernare in stratul de frunze cazut pe sol, in ierburile uscate sau alte locuri adapostite . Primavara in luna aprilie adultii isi fac aparitia pe culturile de plante din familia solanaceele spontane si pe culturile de tutun cu care se hranesc si produc pagube.

Din pacate tripsul tutunului este un daunator foarte periculos deoarece este  polifag atacand o foarte mare varietate de plante . Ataca tutunul in rasadnite si in camp si multe specii de plante spon¬tane inrudite sau chiar foarte deosebite de tutun cum sunt culturile de ceapa, sfecla, in, bumbac, mazare, soia, pepeni, castraveti, tomate, conopida.

Pagubele cele mai mari sunt produse insa  la tutunul cultivat .Tripsul isi incepe atacul de la frunzele de pe poale si urca apoi la cele din mijloc si apoi pana  varf. Astfel la generatia de primavara in lunile mai-iunie sunt atacate frunzele de pe poale, la generatia de vara cele de mijloc, iar la generatia de toamna cele de varf.

Larvele si adultii ataca frunzele formand colonii pe dosul lor incepand de la baza catre varf in special dea lungul nervurilor. Din cauza intepaturilor si sugerii sucului din tesuturile frunzelor pe frunze apar puncte de culoare alb-argintie, care in cazul invaziilor puternice se unesc iar frunzele se usuca complet. Frunzele atacate se sfarama usor ard ca hartia si capata culoare si gust neplacut pierzandu-si aroma si greuta¬tea .

Cand atacul se produce la rasadul de tutun, pe frunze se for¬meaza deformatii sub forma de cecidii, frunzele nu mai asimileaza si se usuca, iar plantele sunt predispuse la atacul unei ciuperci Alternaria tenuis  care produce boala denumita “alternarioza”.

Cand atacul se produce la castraveti locurile atacate se ingalbe¬nesc, iar fructele se deformeaza. Pastaile de mazare atacate prezinta pete izolate, care se pot uni in cazul invaziilor puternice producand patarea argintie a pastailor.

In anii secetosi tripsul apare sub forma de invazii , pagubele cau¬zate prin atacul produs la frunze ajungand sa fie de 100%.

LASA UN COMENTARIU

COMENTEAZA

COMENTEAZA CU FACEBOOK