Viermele sarma (Agriotes ustulatus)

Viermele sarma este un daunator foarte des intalnit ,adultul este de culoare neagra avand picioare si perisori de culoare galbena deasemenea pronotul estetot de culoare neagra  iar pe spate are elitre de culoare galben deschis cu marginile mai inchis catre negru.Nu este foarte mare ajungand in lungimela 10 – 12 milimetri.

La acest daunator etapa in care este foarte distructiv este etapa de larva .Viermele sarma are niste larve de culoare galbena sau galben spre roscat de forma cilindrica si lucru foarte rar intalnit larva de vierme sarma are corpul acoperit cu o armura chitinoasa de unde i se trage si numele de vierme sarma fiind foarte tare .Practic de multe ori daca este pe jos pe un teren afanat reavan si calcam cu piciorul este aceasta larva ea nu pateste nimic .Atinge in dimensiuni cam 15-16 milimetri .

Viermele sarma este in satdiul de adult de culoare cafeniu inchis catre negru avand elitre cafenii caramiziu cu 4 dungi punctate asezate in plan longitudinal de culoare galben deschis,deasemenea are si niste perisori galbeni.Viermele are antenele  picioarele si partile laterale ale pantecului de culoare roscat-caramizie ,iar ca dimensiuni ale corpului este de aproximativ 8 – 9 milimetri lungime.

Larvele de vierme sarma sunt de culoare galben spre rosiatic cu forma cilindrica si avand  cuticula foarte tare de natura chitinoasa de unde ii vine si numele vierme sarma . Pe al IX lea segment al corpului prezinta doua adancituri ca niste puncte iar lungimea sa nu depaseste 14-15 milimetri .

  Este foarte daunator mai ales in gradini de zarzavaturi unde ataca plantele in zona  radacinilor la colet sau imediat sub colet. La vita-de-vie  viermele sarma reteaza lastarii fragezi din biloine sau din musuroaie chiar  in primul an de la plantare iar la bulbi si tuberculi cum sunt cartofii intra in ei si se hraneste cauzand distrugeri destul de mari desi are doar o singura  generatie la 5 ani.

Viermele sarma  sau cum i se mai spune viermii galbeni  sunt raspanditi aproape in toata tara noastra mai ales in zona stepei, silvostepei si paduri¬lor de stejar.

Adultii  de vierme sarma mai sunt denumiti si  gandaci pocnitori  ies  din locurile de ier¬nare  primavara in luna aprilie si zboara pana in luna iulie.Prefera sa stea la racoare  in zilele calde se retrag sub bulgarii de pamant sau in locuri umede, iar seara si dimineata  ies si se hranesc cu larve de insecte, vii sau moarte, cu cadavre de insecte, cu seminte incoltite, cu plante tinere .

Dupa aproape doua –trei luni de la iesire are loc imperecherea urmata fireste de depunerea oualor. Adultul de vierme sarma depune oua in crapaturile solului  sub bulgari sau direct in sol in special in cele afanate si usor umede in apropierea radacinilor  plantelor  la numai 2-2.5 centimetri in adancime .Ouale sunt depuse in grupuri . O singura  femela de vierme sarma poate depune intr-o singura perioada ovipozitara intre 170-190 de oua. In lunile iunie-iulie, dupa o perioada de incubatie de numai 25 -30 de zile din aceste oua ies  larvele. Larvele de vierme sarma  traiesc in terenurile afanate si umede unde au fost depuse ouale pe tot parcursul primului an hranindu-se cu resturi de plante in stare de des¬compunere .In al doilea an dupa ce are loc o a III a naparlire incep sa distruga  radacinile fragede ale plantelor. Daca vara este foarte secetoas  larvele de vierme sarma  se afunda in sol pana la 45 – 50 de centimetri adancime unde pamantul este inca putin mai umed.

Stadiul de larva la acest daunator  dureaza patru ani . In acest timp naparlesc de 8 ori. Prima naparlire are loc in toamna primului an  a II a  si a III a  in primavara si toamna anului al II lea, a IV a naparlire si a V a  in vara si in  toamna anului al III lea iar  a VI a  si a VII a in vara si toamna anului al IV lea si in sfarsit ultima a VIII a  in primavara anului al V lea .

In luna iunie dupa ultima naparlire larvele de vierme sarma  se afunda in sol la 30 centimetri  adancime  iar  in iulie isi confectioneaza loje de pamant in care se transforma in nimfe.

In luna august, dupa o perioada de aproximativ 35 de zile de nimfoza apar din lojele de pamant adultii de vierme sarma  care raman in sol unde si ierneaza pana in  primavara in luna aprilie iesind numai dupa ce temperatura aerului se ridica peste 14-15 ° C.

Viermii sarma sunt printre cei mai pa¬gubitori daunatori ai plantelor ,in special platelor de gradina . Ei se hranesc cu radacinile fragede ale cerealelor, plantelor industriale, textile, medicinale, cu tuberculi de cartofi, cu bulbi, cu radacinile de sfecla, tutun, trifoi, lucerna si chiar cu coltul boabelor germinate, producand in multe regiuni din tara pagube mari.

La tutun si la alte plante patrund in tulpini, unde se hranesc cu maduva. La cartofi, sfecla, morcov, ceapa, telina si altele, patrund in radacini , tuberculi sau bulbi, in care formeaza galerii sau caverne neregulate.

Din cauza atacului, tuberculii putrezesc, radacinile de morcov, telina si sfecla isi pierd valoarea comerciala, iar plantele plantate si atacate se vestejesc si apoi se usuca.

La vita, larvele distrug lastarii fragezi in biloine sau in musu¬roaie, in primul an de la plantare.

LASA UN COMENTARIU

COMENTEAZA

COMENTEAZA CU FACEBOOK