Filoxera vitei de vie (Phylloxera vastatrix )

Filoxera vitei-de-vie este un dauntor pe cat de mic pe atat de temut in randul daunatorilor de vita-de vie din tara noastra prezinta 2 doua forme si anume 

Filoxera vitei-de-vie forme galicola la care indivizii de sex feminin ,fundatrix adica matca este  aptera  avand corpul bombat pe spate si cu pigidiul mai  ingust.Matca are dimensiuni foarte mici de numai 1 – 2 milimetri . Astfel fundatrigena are corpul de culoare galben cu nuante spre roscat deschis aproape portocaliu de forma globuloasa iar pigidiul este deasemenea ingust. Antenele fundatrigenei sunt compuse din cate 3 articole dintre care pe ultimul articol aceasta are prevazuta o singura senzorie. Lungimea corpului la fundatrigene ajunge este 1.5 – 1.7 milimetri.

Filoxera vitei-de-vie in forma radicicola  la care indivizii de sex feminin adica virginogena este aptera avand culoarea galben deschis spre alb sau uneori galben spre roscat pe timpul verii si de culoare maroniu roscat spre castaniu pe timpul iernii .Virginogena arecorpul de forma globuloasa prevazut cu niste protuberante pe partea dorsala asezate astfel  12 protuberante  pe cap  28 protuberante pe torace si 30 de protuberante  pe pantece . Antenele virginogenei sunt compuse deasemenea din 3 articole.Virginogena este ca marime aproape identica cu fundatrigenele adica are cam 1.5 – 1.7 milimetri in lungime .

  Se poate detecta in teren de obicei pe dosul frunzelor de vita-de-vie in special pe cele  direct producatoare si de portaltoi niste gale destul de numeroase incepand din luna mai in care se afla indivizii de fi¬loxera in forma galicola .

Iar pe radacinile subtiri de vita-de-vie la soiurile europene adica indigene se pot observa niste nodozitati  in forma de cioc de porumbel care sunt  provocate tot de filoxera dar de data aceasta este forma de filoxera  radicicola care pe radacinile mai groase ale vite-de vie creeaza niste tuberozitati .

Ciclul biologic al filoxerei pe vita-de-vie din soiurile  americane este urmatorul : Primavara din oul depus toamna de catre femele sub scoarta vitei-de-vie apare in luna aprilie larva de fundatrix adica larva care va deveni o  matca si care se fixeaza imediat pe frunzele de vita-de-vie si prin intepaturi formeaza pe dosul frunzelor niste gale de culoare galben cu nuante de verde  sau de un verde usor catre roscat si  care se deschid pe fata superioara a frunzelor  printr-un orificiu.

In gale  matca matca de fundatrix depune pana la 500 de oua  din care dupa numai 3 – 4 zile apar larvele de  fundatrigene  care imediat la randul lor  produc si ele gale pline cu oua.

Pe tot parcursul vegetatiei vitei-de-vie filoxera are intre 4 si 5 generatii de fun-datrigene. Larvele generatiilor de vara care  au rostrul mai lung  coboara in sol si se fixeaza pe radacinile tinere si subtiri  unde se inmultesc prin partenogeneza, dand nastere la 5 – 6  generatii partenogenetice de virginogene. Astfel catre sfarsitul lunii august si inceputul lui septem¬brie, o parte din femelele virginogene dau nastere la femele aripate denumite sexupar  care se inmultesc prin oua partenogenetice. Ele ies din pamant si pot zbura  la distante mari de pana la 10 kilometri in cautarea podgoriilor de vita-de-vie  americane sau hibrizii acestora si depun pe butuci sau pe coardele tinere de doi ani  doua feluri de oua : unele mici din care vor iesi masculi si altele mari, din care vor iesi femele. Aceste oua  dau nastere la formele sexuate denumite stiintific sexuali la care imediat  dupa imperechere cele de sex  feminin ies din sol si depun sub scoarta uscata a butucilor cate un singur  ou numit ou de iarna care ramane acolo pana primavara .

Totusi o parte dintre femelele virginogene continua sa se inmulteasca in mod partenogenetic si formeaza  pe radacinile vitei-de-vie un ciclu de forme radicicole care ierneaza numai in forma de larve.

Ciclul biologic al filoxerei pe vita-de vie in soiurile europene este dupa cum urmeaza astfel: Pe soiurile de vita-de-vie  europene apar foarte rar forme galicole de filoxera dar in schimb  predomina formele  radicicole care se inmultesc partenogenetic in mod continuu.

Filoxera vitei-de-vie  are deci un ciclu complet pe vitele direct producatoare si portaltoi si un ciclu incomplet pe vita-de-vie din soiurile europene.

Filoxera vitei-de-vie este un daunator periculor pentru podgorii denumit si daunator de  carantina de tip  endemic fiind cel mai primejdios daunator al vitei de vie de pe tere¬nurile grele si sarace in siliciu. 

Filoxera vitei-de-vie se pare ca este originara din Statele Unite ale Americii, de unde in anul 1863 se presupune ca a trecut in Europa prima data in Anglia  iar in anii 1880  a fost semnalata si in podgoriile din  Romania. 

Aceasta a distrus rapid vita-de-vie indigena din podgoriile tarii noastre  din care cauza s-a recurs la altoirea vitei-de-vie europene pe portaltoi american care ste mult mai rezistent la atacul filoxerei.

Dintre soiurile de portaltoi, cele mai atacate de forma galicola sunt „Rip X Rup. 101u", „Rip. x Rup 3309", „Rup x Beri. Rich.8" si „Rip. x Cardifolia 106", iar dintre cele de producator direct, „Terras 20". Vita-de-vie de soi european (Vitis vanifera L.) este cea mai atacata de forma de filoxera radicicola.

Totusi are si filoxera vitei-de-vie un punct slab si anume nu se dezvolta pe vita-de-vie cultivata in solurile bogate in siliciu  de aceea terenurile nisipoase si terenurile provenite din aluviuni  sunt cele mai indi¬cate pentru cultura vitei de vie pe radacini proprii fara altoi

LASA UN COMENTARIU

COMENTEAZA

COMENTEAZA CU FACEBOOK