Paduchele de san jose (Quadraspidiotus perniciosus )

La aceasta specia de paduche denumita si Paduchele de San Hose dupa locul din care se trage ,femelele sunt de culoare galben-portocalie, cu forma corpului cordiforma sau circulara si cu pigidiul triunghiular prevazut cu 2 perechi de lobi si cu 3 grupe de palete. Intre cei doi lobi primari si cei secundari se afla 2 palete dintate, dupa lobii secundari se gasesc 3 palete dintate, iar in laterale , cate 3 palete trunchiate, scurte si late. La  Paduchele de San Hose lungimea corpului este foarte mica ea variind intre doar : 0,7 si uneori poate ajunge in caz exceptional la 1,2  milimetri . Scutul femelei de paduche este de culoare  brun – cenusiu , avand forma circulara cu diametrul cuprins intre : 1,5—2,2 milimetri .

Masculii prezinta aripi ,deci sunt inaripati , avand culori de galben deschis spre portocaliu , si la fel ca la celelalte specii de paduche si la aceasta specie ca si dimensiuni sunt inferiori femelelor avand marimea corpului de doar  0,7—1.0  milimetri   Masculii prezinta un scut de culoare  bruna spre cenusiu cu foarma alungita . Larvele Paduchelui de San Hose sunt de culoare  galbena spre portocaliu, foarte mici ca si marime masurand doar intre  0,2—0,3 milimetri .

  Paduchele de San Hose ataca pomii cu o asemenea vigoare ca acestia se usuca rapid incepand  de la varful pomului in jos  catre radacina acestuia .

Se pot observa foarte usor testele paduchilor pe scoarta tulpinilor si cea a ramurilor ramurilor, pe frunze si pe fructe fiind binenteles mai  dese pe scoarta .Coloniile de paduchi pot fi atat de numeroase ca uneori aglomerarile de teste sunt  chiar suprapuse pe tulpini si crengile fiind mai rare pe frunze  .

Imediat sub scoarta pomului  daca se taie si se indeparteaza  coaja , pe frunze si pe fructele din pom  se pot observa cu usurinta niste pete rosii de jur  imprejurul testelor de paduche ca si marime avand undeva in jur de 1 pana la 2 milimetri  si care pete sunt cauzate de Paduchele de San Hose in urma activitatii de hranire a aacestuia si anume sugerii sevei din tesuturi tinere ale pomului . Este un daunator care ataca in aceiasi masura si fructele in pulpa acestora putand fi observate urme  puternice avand o culoare rosie si pot atinge adancimi de la  4 la  5 milimetri in  adancime sa .

Paduchele de San Hose este raspandit in toata tara noastra , incepand din zona stepei si pana in zona submontana undeva la limita superioara de crestere a  fagului. 

In zona de  stepa, silvostepa si in  zona padurilor in care predomina stejarul , paduchele de San Hose poate avea trei  gene¬ratii pe an : Generatia a-I-a  din luna Mai pana in luna Iulie  , Generatia a-II-a din luna Iulie  pana in luna Octombrie si  Generatia a-III-a  din luna Octombrie pana in luna Mai a anului urmator  . In zona din partea superi¬oara de crestere a  stejarului si chiar in zona fagului paduchele de San Hose prezinta doar  doua  gene¬ratii si anume  : Generatia a-I-a din luna Aprilie pana in luna August  si Generatia a-II-a  din luna August pana in luna Iunie a anului urmator ,.Dupa aceasta zona ,adica in partea superioara a zone de crestere a fagului are doar o singura  generatie, iar in zonele mai inalte in care predomina  bradul  nu se poate dezvolta din cauza climatului si habitatului nepropice  acestuia .

Astfel la Generatia de vara adica (Generatia a-I-a )  Paduchele de San Hose se inmulteste in mod  vivipar adica nasc larve vii . Lar¬vele acestuia  apar catre sfarsitul lunii mai  in zona de stepa si silvostepa si chiar si mai tarziu asteptand temperaturi mai ridicate   adica undeva  in prima jumatate a lunii iunie in zona padurilor de stejar . O singura femela  de Paduche de San Hose poate da nastere la un numar enorm de larve cuprins intre  50 si 400 de larve in intreaga perioada de inmultire  care variaza intre una  si chiar doua luni  de zile.

Larvele Paduchelui de San Hose imediat dupa doar una  la doua  zile dupa nastere , larvele se si  fixeaza pe scoarta pomului , pe frunze sau pe fructe, unde isi construiesc  un acoperis denumit si teasta din fire ca de ma¬tase si sub care se poate dezvolta ferit de intemperii sau dusmani . Acest stadiu de larva  denumit si stadiu primar  dureaza aproximativ 20 de zile, la sfarsitul carora aceste larve primare  se  transforma devenind  larve secundare si care continua sa se dezvolte inca aproximativ 20 de  zile.La sfarsitul acestei perioade de aproximativ o luna ,o luna si jumatate larvele secundare incep sa naparleasca transformandu-se in indivizi de paduche de San Hose atat  masculi cat si  femele si care imediat incep sa se imperecheza.

La generatia a II a adica Generatia de toamna . Paduchii de San Hose pe la sfarsitul lunii iulie, dupa 25 pana la 30 de  zile de la imperecherea larvelor din generatia a-I-a  , femelele de paduche incep sa  nasca  larve  vivipar adica vii si care deasemenea incep si  se dezvolta tot pe scoarta pomului pe  frunze si chiar pe  fructele  soiurilor tarzii de pomi fructiferi . Generatia de vara se dezvolta in aproximativ doua luni de  zile si char mai mult uneori .

Insa la Generatia a-III-a  sau asa numita generatie de primavara dezvoltarea se face  numai partial din cauza venirii iernii ,astfel larvele ce au luat nastere in luna septembrie-pana in luna noiembrie isi petrec iarna in stare de hibernare si imediat cu venirea primaverii in  luna aprilie dupa o scurta perioada de hranire cu seva din mugurii si crengile tinere ale pomilor infestati incep si naparlesc si dau  nastere la larve secundare care dupa numai un ciclu de hranire de arpozimativ 20 de zile devin  femele, care pe la  sfarsitul lunii mai nasc din nou larve, rezultand  astfel generatiei de vara descrisa explicit mai sus .

Paduchele de San Jose este considerat unul dintre ccei  cei mai agresivi si primejdiosi daunatori ai pomilor frustiferi si nu numai .El a fost intalnit prima data conform documentelor undeva in perioada interbelica si este responsabil cu distrugerea a milioane de pomi frustiferi si puieti din pepinierele in care a reusit sa se infiltreze .

Ca si  pomi fructiferi , Paduchele de San Hose ataca cu precadere pomii si plantatiile de  mar ,  pa¬r, arbustii precum  coacazul  si diferiti arbori si arbusti fructiferi si chiar nefructiferi  ornamentali . In urma atacului, pomii infestati se usuca incepand de la varf, catre baza, ra¬murile se degarnisesc de muguri, iar fructele pomilor atacati puternic raman pipernicite si cad, cele care nu cad isi pierd valoarea comerciala datorita aspectului si pot fi valorificate doar catre produse derivate cum ar fi alcoolul,sucurile sau gemul deoarece isi pierd valoarea comerciala ca si fructe pentru consumul direct avand un aspect neplacut .

LASA UN COMENTARIU

COMENTEAZA

COMENTEAZA CU FACEBOOK