Fluturele auriu (Euproctis chrysorrhoea )

Fluturii aurii sunt de fapt de culoare alba cu reflexe aurii din cauza unor periosri pe pantece iar antenele sunt penate . Masculii de fluture auriu au cateodata niste puncte negre pe  aripile interioare iar  abdomenul este de culoare  brun-caramizie mai putin  primelor 3 segmente ale pantecului care sunt de culoare alba. Fe¬melele de flurure auriu  au pe ultimul segment al pantecului  niste perisori de culoare  aurie,de undeii vine  si numele de fluturele auriu .  La fluturele auriu deschiderea maxima a aripilor masoara 35 – 40 de milimetri .

Ouale sunt de un cenusiu catre maro  iar coteca este aurie .

Larvele de fluture auriu adica omizile acesteia sunt de culoare neagra  acoperite cu niste peri lungi de culoare brun-galben deschis si avand pe partea dorsala a corpului in dreptul segmentelor  9 si 10 cate o pata de culoare roscata iar  apoi 2 linii in plan  longi-tudinal  de culoare rosie.Lateral pe corp mai are  alte 2 dungi de culoare alba intrerupte la imbinarea fiecarui segment al corpului .Larvele masoara in lungime dimensiuni cuprinse intre  32 -35 de milimetri .

Crisalidele fluturelui auriu  au culoarea brun negricios si isi tes de coconi de matase de un alb mudar spre cenusiu .

Frunzele atacate de aceste larve  sunt scheletate complet ramanand doar nervurile principale .

Fluturele auriu este raspandit in toata tara noastra  incepand din zona de  stepa si pana in zona de crestere a padurilor de fag .O  frecventa mai mare totusi se intalneste in zona  silvostepei si in zona stejarului unde formeaza focare mai ales in pa¬durile de stejar si in livezile de pomi din vecinatatea lor.

Fluturele auriu are o singura generatie pe an si  ierneaza numai in stadiul de omida de varsta a 2-a in cuiburi aflate pe varful ramurilor sub forma unor umflaturi numite popular si snopi sau maciuci, de unde si nu¬mele de „snopisori" . Cuiburile acestea apara omizile atat  contra inghetului pe timp de iarna si datorita faptului ca sunt impermeabile acestea le apara si de ploaie . La venirea primaverii cand pomii si plantele pornesc in vegetatie omizile parasesc aceste  cuiburi si incep imediat sa se hraneasca cu frunzele mugurilor fragezi care abia sau deschis .La venirea serii se retrag inapoi  in cuiburile lor . Pe masura ce cresc si devin mai puternice incep sa atace si  frunzele mai mari si mai aspre  pe care le scheleteaza   si   florile , pe care le prind in tesatura de matase  marindu-si astfel cuibul pana la 14 -15 centimetri in grosime .

In tot cursul dezvoltarii lor, omizile trec prin  5 etape de varste si napar¬lesc de  nu mai putin de 6 ori. In ultimele varste aceste  parasesc cuiburile si incep sa se departeze una de alta  devenind solitare. Catre sfarsitul lunii iunie  dupa o perioada de hranire de aproape 3 luni, omizile ajung la completa lor dezvoltare si se retrag in grupuri la bifurcatia ramurilor groase, in scorburi sau in alte locuri adapostite si incep sa-si confectioneze coconii foarte apropiati unii de  altii avand  deseori cate o panza comuna in care intra in procesul de transformare  in crisalide.

Spre sfarsitul lunii iunie, dupa o perioada de nimfoza de  2 saptamini incep sa apara fluturii. Perioada de aparitie a fluturilor dureaza intre 18 -20 de zile  iar perioada de zbor din iunie-iulie pa na in prima jumatate  a lunii august. Fluturele auriu zboara numai seara si pe timpul noptii .

Dupa numai 4 – 5 zile de la aparitie fluturii incep sa se inperecheze si sa  depuna ouale. O femela de fluture auriu depune ouale pe dosul frunzelor in gra¬mezi mari de pana 150 – 180 de bucati  pe care le acopara cu perisori de  pe propriul  abdomen formand o patura catfelata de culoare aurie  care poate sa ajunga pana la 10- 12 milimetri lun¬gime  .

Perioada ovipozitara in care fluturele depune ouale poate dura arpoximativ 25 – 30 de zile, timp in care o femela de¬pune pana la 150 – 180 de bucati de  oua  de obicei intr-o singura gramada numita  ponta . Ouale in conditii normale au perioada de incubatie de 9 – 10 zile dupa care  apar larvele  adica omizile .Acestea odata iesite din ou merg pe principiul siguranta prin numar si se aduna  in grupuri mari pe varful ramurilor  unde prand frunzele intr-o tesatura fina  de matase sub forma de cuib  in care stau noaptea protejate de frig  iar ziua ies si se hranesc cu parenchimul frunzelor. In luna august, isi ingroasa cuibul cu fire de matase suplimentare  iar in luna  septembrie, cand ajung la varsta a II a  isi confec¬tioneaza  in  interiorul cuibului in mod individual  niste  coconi albi de matase, asezati unii langa altii  in care se pregatesc de iernare in acest fel ele  rezistand  la ingheturi de pana la -30 ° C.

Cuiburile astfel confectionate apar pe varful ramurilor ca niste umflaturi avand  aspectul unor maciuci .

Fluturele auriu este unul din  dau¬natorii principali  ai padurilor de stejar si ai livezilor de pomi din vecinatate acestora . In anii de invazie ca omizile produc defolieri in masa, atat in livezi, cat si pomilor izolati. Omizile de fluture auriu  ataca deopotriva pomii din speciile samburoase cat si cei din speciile cu fructe samantoase .

LASA UN COMENTARIU

COMENTEAZA

COMENTEAZA CU FACEBOOK