Gargarita sfeclei (Bothinoderes punctiventris)

Gargarita sfeclei este prezenta in toata tara noastra si produce pagube mai ales in zonele unde sfecla se cultiva pe suprafete intinse.

Adultii sunt de culoare neagra avand corpul acoperit cu solzi fumurii. Rostrul este prevazut cu o carena longitudinala iar elitrele au o banda cafeniu inchisa spre negru asezata pe jumatatea posterioara si cu o pata deschisa pe varfuri. Partea ventrala a corpului si picioarele are niste puncte negre . Lungimea corpului la gargarita sfeclei poate ajunge la 12- 14 milimetri lungime .

Femela depune oua de culoare galbena si forma ovala din care ies larve cu capul cafeniu galbui  ce pot atinge intre 18- 20 milimetri lungime .

Primavara devreme cand rasar plantele de sfecla se pot observa frunzele plantelor care sunt partial sau complet mancate de adultii de gargarita iar uneori  plantele fiind roase complet  pana la colet.

Cand infestarea are loc mai tarziu si planta de sfecla este mai dezvoltata, radacinile atacate sunt brazdate de ca¬verne facute de larve din care cauza plantele se ofilesc apoi se ingalbenesc si se usuca .

Gargarita sfeclei este prezenta in toata tara noastra si produce pagube mai ales in zonele unde sfecla se cultiva pe suprafete intinse si in conditiile climatic din tara noastra poate ave o singura generatie pe an.

Gargaritele  isi fac aparitia din pamant la venirea primaverii in luna aprilie, cand incepe sa rasara sfecla si indata dupa aparitie ele migreaza in cul¬turile de sfecla iar daca aceasta nu este inca rasarita se aseaza pe loboda pe  stir sau  troscot  pe care le ataca distrugand frunzele si lastarii fragezi. Pe¬rioada de hranire dureaza toata luna aprilie pana in luna mai. Can timpul este inca rece gargaritele se hranesc numai ziua  iar noaptea se cuibaresc  sub bulgarii de pamant unde stau pana a doua  zi,

O singura gargarita poate ataca si distruge pana la 10-12 plante de sfecla pe zi  asa incat numai in cateva zile cand invaziile sunt puternice pot fi distruse sole intregi de sfecla . Dupa distrugerea unei sole gargaritele se muta pe sola vecina ele pot parcurge distante mari chiar pana la 20 de kilometric .

Perioada de hranire este de 35 – 40 de zile pana cand  gargaritele devin mature sexual si la sfarsitul lunii mai-inceputul lunii iunie se imperecheaza si depun ouale.

Femela depune oua izolat in pamant la 7- 12 centimetri adancime in apropierea coletului plantelor de sfecla.Femela depune intr-o perioada ovipozitara intre 120- 180 de oua care incubeaza in 18-22 de zile de la depunere cand apar larvele care ataca  radacinile tinere de sfecla cand sunt mici apoi cand cresc patrund in radacini unde se hranesc rozand galerii sau caverne neregulate. Intr-o singura radacina de sfecla se pot gasi in mod obisnuit 4 – 5  larve .

La sfarsitul lunii iulie si inceputul lunii august larvele ajung la maturitate si isi construiesc loje nimfale din pamant in care se transforma in nimfe. Stadiul de nimfa dureaza 15-18 zile  si la sfarsitul lunii august-inceputul lunii septembrie apar adultii.

Adultii abia iesiti raman in casutele nimfale unde ierneaza iar primavara la inceputul lunii aprilie ei ies la suprafata solului, unde se hranesc cu plantele de sfecla.

Gargarita sfeclei este foarte  daunatoare  pentru cultura sfeclei . Adultii de gargarita ataca plantele tinere de sfecla si larvele ataca radacinile.Gandacul prefera sfecla de zahar in locul celei furajere.

Invaziile puternice sunt in anii cu in ierni blande si primaveri cal¬de si secetoase in care gargaritele apar in masa si distrug suprafete intinse lucru care cere de multe ori reinsamantarea culturilor de sfecla .

LASA UN COMENTARIU

COMENTEAZA

COMENTEAZA CU FACEBOOK