Buha legumelor (Prusia gamma)

Scris de: Seceleanu Cristian

Buha gamma este prezenta in zona silvostepei si padurilor de foioase si produce pagube la legume ca : salata, varza, fasolea, cartofii si chiar la cereale.

Fluturii de buha legumelor  au corpul si aripile interioare de culoare cafeniu –fumurie iar cele posterioare cafenii deschis la baza si fumurii catre varf. Numele de buha gamma vine de la faptul ca pe mijlocul aripilor interioare au un semn de culoare alba argintie asemanator literei grecesti gamma. Fluturele masoara la deschiderea aripilor cam  45- 55 milimetri.

Femela depune oua de culoare alb-fumuriu deschis cu usoare reflexe verzui deschis spre galben care sunt mici masurand doar 0,5 milimetri lungime.

Larvele ce ies din oua la maturitate capata culoarea verde sau verde spre galben avand niste benzi de culoare alba asezate longitudinal pe corp. Partea anterioara a corpului este mai ingusta decat partea posterioara. Au placile toracelui si corpul de culoarea neagra avand numai 3 perechi de picioare pe pantece ceea ce le face sa se asemene la mers cu cotarii si masoara intre 30 – 33 de milimetri lungime.

Din larva se formeaza crisalida care este de culoare castaniu inchisa sau uneori negre invelite in coconii albi de matase si masoara cam 18-22 milimetri lungime.

In urma atacaului  plantele raman cu frunzele scheletate ramanand doar cu nervurile principale intregi . Uneori frunzelor sunt doar perforate sau mancate pe margini uneori la infestari puternice sunt atacate florile, silicvele si chiar tulpinile fragede.

Buha gamma este prezenta  in zona silvostepei si padurilor de foioase si in conditiile climatic de la anoi are2 generatii pe an: generatia de vara din mai in iulie si generatia de toamna din iulie pana in mai a anului urmator .

La generatia de vara indivizii provin din generatia de toamna ce ies primavara in luna mai. Au un zbor rapid ,sacadat si in zig-zag sis pre sfarsitul lunii mai-inceputul lunii iunie acestia incep si se imperecheaza iar apoi femela depune ouale izolat sau in gramezi mici pe dosul frunzelor de jos ale plantelor. O singura femela depune intr-o perioada ovipozitara pana la 350-450 de oua care incubeaza in 14-15 zile de la depunere si din care ies larvele ,adica omizile ce se hranesc cu limbul frunzelor  nelasand in urma lor decat nervurile groase.

In acest stadiu omida ramane 30-32 de zile si dupa jumatatea lui iulie ajung la maturitate cand isi tes coconii albi de matase de culoare alb –fumuriu deschis pe dosul frunzelor si in interior se transforma in crisalide. Omizile din prima generatie produc pagubele cele mai mari.

Stadiul de crisalida se incheie dupa 14-15 zile si ies fluturii de buha .

Generatia de toamna este data de indivizii din generatia de vara care dup ace au iesit din stadiul de crisalida au o perioada de zbor si  imperechere dupa care depun ouale pe dosul frunzelor. Omizile ce rezulta din oua incep si se hranesc ajungand la maturitate toamna  cand isi tes niste coconi de matase  in care se transforma in crisalide,stadiu in care isi petrec toata iarna .

Buha gamma sau buha legumelor face pagube mari la legume ca: salata , varza, fasole, cartofi si chiar la unele cereal ajungand uneori la infestari puternice sa atace si altoii din pepiniere sau pomii din scolile de samanta.

0 COMENTARII

LASA UN COMENTARIU