Sarcoptul Raiei (Sarcoptes scabiei)

Mari neplaceri mai ales in satele noastre, unde curatenia casei si a trupului cam lasa uneori de dorit, este sarc optul - raiei (Sarcoptes scabiei), acarieni ce dau boala uricioasa, de care n-a scapat nici Creanga, umplindu-se de la caprele riioase ale mamei Irinuca din Brosteni. Uneori copii de la tara care, intorcindu-se dupa o vacanta la internate, vin cu riie, caci rar boala e mai molipsitoare decit riia.

E de-ajuns ca sa dai mina cu un om riios ori sa vii in atingere cu el, cu rufele lui murdare, pentru ca dihania marunta, cu trupul numai ace ascutite, sa se prinda ca si scaiul de lina oii.

E un burdusel marunt nici de 1/2 mm. Femeia e mai mare decit barbatul. N-are nici cap, nici ochi. Trupul insa e un sac, cu patru picioare, ca niste gurguie, doua inainte, doua indarat. La virful picioarelor stau tepi ascutiti, pe trup spini fini ca acele. La partea de dinainte e ritul cu care suge.

Femeia depune 25 × 30 de oua lipicioase,lesne luate de catre un om sanatos. S-a facut socoteala ca o singura femeie, dupa 90 de zile, poate sa aiba 1,1/2 milioane mostenitori. Noroc ca moare de indata ce oua, iar barbatul dupa imperechere.

Pentru hrana si asezarea oualor femeia sapa in piele cotloane de 2 cm de lungi ca si cirtita in pamint. Barbatul nu ajunge la atita adincime si e mai neastamparat; se schimba din loc in loc. Acolo clocesc, acolo ies puii, acolo se ingramadesc necurateniile dihaniilor, care secreta si un suc iritant. Mai ales noaptea, in caldura patului, e nesuferita mincarimea provocata. Galeriile sint sapate mai ales in partile subtiri ale pielei, intre degete, subsuoara, pe piept. Apar ca zgirieturi rosietice, dupa care se recunoaste riia, prevestita si prin mincarimea de nesuferit.

Ca sa scapi de ea nu e greu, daca prinzi de veste la inceput. Procedeul intrebuintat de parintii lui Creanga nu e tocmai rau.

"Si dupa ce ne-a cainat, si ne-a plins bunica, dupa obiceiul ei, degraba s-a dus la camara, a scos un ulcior cu dohot de mesteacan, ne-a pus peste tot trupul din crestet pina-n talpi si apoi ne-a culcat pe cuptor la caldura. Si tot asa ne-a uns de cite doua ori pe zi cu noapte, pina ce in Vinerea seaca, ne-am trezit vindecati".

Azi sint alifii, cum e Balsamul de Peru, care tamaduiesc lesne riia. Ca sa n-o capeti, cel mai bun mijloc e curatenia trupului si imbaierea.

LASA UN COMENTARIU

COMENTEAZA

COMENTEAZA CU FACEBOOK