Paianjenul de Apa (Argyroneta aquatica)

Curiozitatile paianjenilor nu s-au ispravit, caci pe linga multi din cei care-si duc viata pe uscat  sint  Paianjennii-de-apa (Argyroneta aquatica).

Ce minunate obiceiuri are acest paianjen .Cunoaste mijlocul de a-si face un balon sub apa, dupa acelasi principiu dupa care Montgolfier a construit primele baloane.

Paianjenul traieste in apa, dar nu respira prin branhii, ci tot ca si ceilalti paianjeni trage oxigenul din atmosfera. Asadar, n-are cum il lua din apa, ci trebuie sa se ridice la fata baltilor cu apa limpede in care-si duce viata, ca sa respire oxigenul din aer. Dar el nu e un animal sa-i placa hoinareala, ci mai mult sa stea acasa. Cum sa respire? La el s-a intimplat minunea din povestea prostului din Creanga, care vroia sa aduca lumina soarelui cu oborocul in casa. Paianjenul cara aerul.

Casa lui e din matasa des tesuta, asa incit aerul nu poate razbate. Cu citeva fire de matasa o fixeaza de frunzele si trunchiurile buruienilor din apa, cum se tin baloanele umflate cu odgoane legate de tarusi batuti in pamint. In asemenea casa, paianjenul cara aerul pina ce o umfla cit poate tinea. Pentru aceasta se urca la fata apei cu pintecele in sus, isi incruciseaza picioarele dindarat, prinzind intre ele si perisorii de la virful pintecelui citeva besicute de aer, care se aduna la un loc, cit paianjenul se infunda in apa. il vezi inotind dupa el cu o besica plina cu aer, ce straluceste ca o bombita de margaritar. Se pare ca din niste ghinduri paianjenul secreteaza un suc ce se prinde ca o pielita la fata aerului, iar cu citeva fire de matasa o leaga de trup. in acest chip o poate duce acasa, unde o descarca, umflind balonul tesut din fire. Aprovizionindu-se in acest chip cu aer, sta linistit cu pintecele virit in casa, caci organele de respiratie sint la capatul pintecelui, iar cu jumatate de trup de dinainte sta la pinda dupa animale mici pe care le ademeneste cu citeva fire de matasa, lasate sa fluture.

Cind aerul prin rasuflare s-a stricat, cu o taietura rupe balonul. Aerul iese, batonul se dezumfla. Dupa ce-l cirpeste, ii umfla din nou si asa are mereu aer proaspat.De altfel sint animale pasnice. Barbatul traieste in intelegere cu femeia, iar casele lor sint alaturea. Femeia pune ouale intr-un sac si-l anina de fundul balonului, iar puii, dupa ce au napiriit de citeva ori in casa parinteasca, se pun si ei sa-si intemeieze fiecare o gospodarie noua. Peste iarna isi cauta o scoica goala de culbec, astupa intrarea cu un capac tesut si se pune pe somn, pina cind iarasi incepe viata si in ochiul de apa linistit.

LASA UN COMENTARIU

COMENTEAZA

COMENTEAZA CU FACEBOOK