Hidra de Apa

Puzderie se gasesc in mari,intre ele intra   margeanul cautat, coralii ziditori de insule. Multe, foarte multe dintre ele traiesc, spre fata oceanelor, unde e lumina, aer si forfota valurilor. Sint asa de multe incit apa pare laptoasa. Fac parte din patura de viata numita plancton, fara de care n-ar fi chip sa traiasca animalele mai mari.

Putine celenterate traiesc si in apele dulci. Dintre ele mai cunoscuta este hidra.

Face parte din clasa ( Hydrozoa ) Hidrozoarelor: celenterate solitare libere sau coloniale libere ori fixate in afara de hidre, in fauna tarii noastre exista si hidrozoare marine .

De hidra sint legate insa si alte multe minunatii. Una din ele poate fi lesne observata. impreuna cu hidra, in vasul cu apa din iaz sa gasesc numeroase alte animale, care mai marunte, care mai mari chiar decit ea. Si totusi, cind trec in dreptul ei, deodata se opresc amortite. Hidra le apuca cu bratele, le duce spre gura, deschiderea unui sac, deoarece trupul intreg al hidrei e ca un sac. Virite in trup, sint mistuite.

Ce s-a intimplat? Animalul a fost torpilat. In trupul hidrei sint celule care se termina printr-un fir lung, la virf cu cirlige. Cit hidra e linistita, firul e strins ghem in celula. Cum e nevoie de el, e scos si indreptat catre prada. Virful ca o sageata intra in trupul acesteia, se rupe, si lasa sa se scurga un lichid otravitor, ce paralizeaza.

Daca ar fi numai atit! Fiecare fiinta ascunde in ea multe taine, incit e greu sa se cunoasca toate. Hidra, dupa ce creste si se hraneste bine, poarta pe trup muguri. La inceput ca niste negi, cresc, dau

brate si seamana cu parintele. Se formeaza astfel o colonie de 2 × 3 indivizi, ce se ajuta unii pe altii in hranire, caci comunica unii cu altii. Alteori se despart, inoata cit inoata liber si apoi se fixeaza.

Cind se apropie iarna, hidra da un ou, invelit cu o coaja rezistenta, de ierneaza la fund, in mil.

Se poate observa usor intr-un borcan cu apa din iaz cu lintite ori alte plante de apa.

Nu rar se vede lipita pe trunchiul plantei, chiar fara lupa, o fiinta mica. Cu capatul liber se agita mereu. Cel ce a descoperit-o, in 1744, Trembley, a luat-o drept o planta, mai ales ca culoarea hidrei este verzuie. Dar, spre mirarea lui, a vazut ca planta isi schimba infatisarea.

"Odata am miscat incet vasul in care se aflau, spre a vedea ce influenta poate avea miscarea lichidului asupra lor.

Contrar asteptarilor mele, in loc sa vad ca hidra se clatina intreaga, s-a strins dintr-o data atita, incit corpul intreg seamana cu un grauncior verde, iar bratele intrasera in trup."

Atunci si-a dat el seama ca hidra e un animal.Dar a mai descoperit ceva care la uimit nu numai pe el, ci si pe toti invatatii de pe vremea lui. A ajuns sa taie o hidra in 50 de bucatele din fiecare bucatica a luat nastere alt individ.

Faptul se lamureste azi, cind se cunoaste in amanunt constitutia unei hidre. Peretele corpului sau este format din celule putin diferentiate.Bucatelele taiate cresc deci la loc, prin inmultirea celulelor simple.

LASA UN COMENTARIU

COMENTEAZA

COMENTEAZA CU FACEBOOK