Puricele de Balta (Daphnia)

Branhiopodele ,in aceasta grupa intra cel mai neastimparat racusor din borcanul cu apa de iaz. Poporul i-a  zis  puricele-de-balta (Daphnia). Se intimpla ani cind baltile sint atit de pline de dafnii, incit apa pare rosiatic-laptoasa, iar dafniile  foiesc mai des decit furnicile intr-un furnicar. Sint numeroase pentru ca se inmultesc din cale afara si se inmultesc asa ca o aparare a speciei, caci ele formeaza hrana de capetenie a pestilor. Cum e iarba pentru noi, asa sint dafniile pentru pesti.

Multe chestiuni interesante de biologie se pot observa la acest animal mic. Trupul e din o singura bucata, invelit peste tot intr-o carapaca transparenta. E cam burtos, iar capul cu doi ochi mari negri, mereu in miscare, seamana cu un coif tras pe frunte. O pereche de picioare, despicate la virf si terminate printr-un pamatuf din citeva ramuri, ca penele, le tine ridicate in sus, parca ar fi o podoaba a coifului.

Trupul e atit de transparent ca poti observa la microscop cum bate inima, cum se stringe intestinul, cum circula globulele de singe.

La dafnii este dezvoltat fenomenul numit partenogeneza. Peste vara se inmultesc cu oua nefecundate. Dau deci un soi de muguri launtrici, din care se dezvolta un animal la fel cu parintii, care la rindul lui se inmulteste si el. S-a facut socoteala ca o singura dafnie, in doua luni, ar da in acest chip o armata de 1 300 000 000 de copii, daca n-ar fi diferite imprejurari care sa le stinghereasca inmultirea. Multa vreme au fost socotite din aceasta pricina drept hermafrodite, pina cind O. Miiller a descoperit partea barbateasca si a observat imperecherea.

Aceasta se intimpla, de regula, catre toamna, caci drept rezultat este formarea unui ou fecundat ce rezista la ger si inlesneste continuarea speciei in primavara. Nu e vorba ca asemenea oua rezistente pot sa se nasca si in toiul verii, cind uscaciunea ameninta ochiul de apa. In acest chip specia nu piere, dar prin astfel de oua se raspindeste din loc in loc. Oul, invelit cu o coaja rezistenta, e luat de vint ori se prinde de labele pasarilor de apa si e transportat .

In afara de partenogeneza, la dafnii se mai observa si fenomenul de diformism dupa anotimp . Toate animalele chiar ale aceleiasi specii nu sint la fel intotdeauna. Cind apele se incalzesc si hrana e mai din belsug, trupul dafniilor este mai zvelt, mai lung. Ele sint deci sensibile la conditiunile fizice in asa masura incit s-a putut artificial capata modificari de forme prin schimbarea fie a caldurii, fie a luminii.

In sfirsit, de numarul mare al dafniilor se leaga una din cele mai interesante probleme de biologie care se traduc de minune prin proverbul romanesc: ̐estele mare inghite pe cel micۮ

La aceste crustacee nu se mai observa o segmentatie externa, iar numarul picioarelor este redus  la 4׶ perechi.

Numita ciclomorfoza este un fenomen rezultat din interactiunea dintre unii factori externi (temperatura) si interni (genetici) .

Dafniile fac parte din lumea marunta a animalelor care ingrasa pe cele mari. Traind mai mult la fata apelor, unde e lumina, aer si hrana, ele alcatuiesc pinza vie a planctonului, stratul de vietuitoare de la fata lacurilor,

dar mai ales a Oceanelor. Constituie in primul rind nutrimentul pestilor. Nu numai ca unii dau iures in stratul de plancton, inghitind mii de indivizi cu o sorbitura de apa, dar cadavrele micilor animale, lasate spre fund, aduc mana cereasca monstrilor ce stau cu gura cascata, asteptind hrana.

E una din fetele multiple ale tragediei mute din lumea vietuitoarelor. De aceea animalele asemenea dafniei trebuie sa se inmulteasca din cale afara pentru a asigura trainicia speciei. Omul adesea profita de asemenea innodari de viata din natura. Cind dafniile se inmultesc prea tare, el le prinde cu un ciorpac cu pinza deasa si le da  ca , mancare pestilor crescuti in helestee anumite, ori le usuca, le sareaza, ca sa le aiba oricind la indemina. Altii merg mai departe si fac crescatorii de dafnii in poloboace cu apa, in care pun fin ori frunze putrezite amestecate cu baliga de vaca.

LASA UN COMENTARIU

COMENTEAZA

COMENTEAZA CU FACEBOOK