Miltogramma

Curios obicei il are musca Miltogramma. Pune oul nu pe larva vie de fluture, ci pe larva amortita adusa de vreo viespe in cuibul ei spre a o da ca hrana puilor. Musca insa se teme de viespe. Nu indrazneste sa puie oul chiar in vazul ei. Nici n-ai banuit ingeniozitatea la care recurge aceasta mica faptura.
Se pune la pinda in preajma cuibului de viespe. Aceasta aduce prada amortita tirind-o cu picioarele de dindarat. Cind viespea a patruns in cuib, dar prada ei n-a fost inca de tot virita, musca, intr-o clipa, depune oul pe aceasta, fara sa fie impiedicata de viespe care n-a vazut-o, fiind deja in cuib.
Numarul oualor depuse de aceste muste pot sa se ridice si la 20.000. Presupunind ca numai 50 % din oua sint puse pe larvele de fluturi si se vede ca dintre ele pier cu nemiluita. Fluturii sint stirpiti sau apar in mic numar la anul viitor. Atacul mustelor tachinidae impotriva larvelor a fost folosit in America, unde stiinta este pusa si in serviciul binelui public.
Din Japonia s-a importat in Statele Unite un coleopter foarte periculos (Papillio japonica), deoarece distrugea griul, dar si pometurile. Prin inmultirea lor nemaipomenita ameninta agricultura. Oamenii de stiinta s-au pus pe lucru fata de ingrijorarea agricultorilor. Au ajuns sa gaseasca un tachinid (Centeler) care avea o predilectie pentru larvele de Papillio. L-au cultivat si, cind au capatat un numar suficient de asemenea tachinide, le-au dat drumul in cimpurile infectate. Rezultatul a fost uimitor. Astfel, prin ajutorul mustei au scapat de pacostea fluturelui amenintator.
Spre norocul oamenilor, numarul acestor tachinide, minunati politisti din natura, este foarte mare. Sau gasit peste 350 de specii in cuprinsul Romaniei. Se intilnesc mai putin in tinuturile muntoase; cele mai multe sint raspindite in cimpii.
Oriunde ar fi, le place loc cu soare mult. Dintre ele majoritatea sint asemenea celor din restul Europei centrale; putine insa sint emisari ai tinuturilor mediteraneene.   
In sfirsit trebuie de pomenit ca pe langa noianul de multe inaripate de tot soiul, care impanzesc fata pamintului, sint si unele care au pierdut aripele. Au ajuns parazite ; nici nu-ti vine a crede ca pot fi rude cu musca; Parazitismul are aceasta ca urmare. Transforma un animal de nu-i mai cunosti obirsia.

LASA UN COMENTARIU

COMENTEAZA

COMENTEAZA CU FACEBOOK