Tintarul Obisnuit (Culex pipiens)

Tintarii sint rude de aproape cu mustele, caci si ei au doua aripi. Se deosebesc insa prin trupul zvelt, subtire, ca si prin armatura bucala.Cei mai multi tintari impung si sug. Au deci un soi de ace, gazduite intr-un jgheab format dim buza de jos, acoperit in lung de buza de sus.
E o insecta tot atit de nesuferita ca si musca, Nu e vorba numai de cel care da frigurile, ci si de tintarul obisnuit. Sint nesuferiti, pentru ca de cum se lasa seara, nu mai poti sta afara de raul lor, mai ales daca prin apropiere este fie si numai un ochi statut de apa de ploaie.
Cel mai cunoscut este Tintarul Ö obisnuit  (Culex pipiens). Observa-l cind se apropie.
Il vezi cum fara nerusinare se lasa de-a dreptul pe piele, ba inca nu vine pe tacute, caci "tintarul cu cintari te saruta ".
Nici nu-l, simti cind se asaza fiind usor ca o pana, iar picioarele, subtiri si lungi, abia te ating.
Isi cauta un loc bun de supt, unde e pielea subtire sau isi infige trompa tocmai in fundul uneia din incretiturile numeroase ale pielei pe care le poti observa mai bine cu lupa.
Lasindu-l sa te impunga, poti sa bagi de seama si la faptura trupului lui zvelt, cu cele doua aripi lungi, transparente, cu antenele ca niste pene ori crengute. Il vezi cum se cazneste, se ingheboseaza pina-si vira acele in piele. Pe urma simti o usturatura. E momentul cind tintarul a lasat sa se prelinga in rana stupitul lui iritant, pentru ca sa scoata mai mult singe. In vremea aceasta,cit si-a virit acele, buza de jos ca un jgheab a ramas afara, incretita. Pe urma se pune tintarul sa suga cu atita lacomie, ca nici nu stie pe ce lume e si ce se intimpla cu dinsul. Poti sa-l omori lesne, desi nu e bine, caci trompa raminind in rana, o irita, aducind puroiere. De la o vreme se satura; umflat se duce de la sine, ca sa mistuie ce a supt, ca si sarpele.
Numai femeile sug,barbatii se hranesc cu sucuri vegetale. Tintaroaica pune ouale in apa. Nu e nevoie de cine stie ce iaz mare si intins. Adesea vezi larve de tintari in polobocul cu apa de ploaie mai statuta de sub acoperisul casei. Repede cunosti larva de tintari, caci e vioaie si ne-astimparata lucru mare. O clipa nu sta intr-un loc, ci mereu se incovriga si vine la fata apei, de-si ia aer printr-un tub ce-l are la capatul subtire al trupului. Ca nimfa are un aspect si mai batator la ochi. Pare ca ar fi un scafandrier. Se tine de obicei tot la fata apei, caci trage aer prin doua cornite scurte, ce le are la cap. Cum tremura apa, nimfa s-a lasat la fund, pentru ca iarasi sa se ridice, ca sa respire. Dupa 4 × 5 saptamini de la depunerea oualor, care sint rezistente si pot chiar ierna, din nimfa iese tintarul.

LASA UN COMENTARIU

COMENTEAZA

COMENTEAZA CU FACEBOOK