Viespea Bembex

Asa e Bembex, caruia ii plac nisipistile din preajma padurilor de pini. E o viespe marisoara, de 20 × 30 mm, una din cele mai marisoare de pe la noi. Pe pintece este insemnata cu tot soiul de dungi si briulete galbene, iar dupa gura se recunoaste lesne, avind buza de sus lunga ca o trompa.

Gind isi sapa groapa, imprastie nisipul cu aripile pe care le bate repede, de da nastere unui virtej de praf ce-i tradeaza locul unde lucreaza. Pe deasupra nu-i tace gura deloc, ci biziie intr-una, un biziit puternic ce-ti da de veste cind se apropie.

Barbatul e plin de foc si mereu neastimparat. Femeiusca sta linistita pe o floare si-si umple gusa cu nectar, iar barbatul ii face curte. Acum se ridica in cercuri strinse si biziind deasupra femeii, acum se lasa din zbor de o atinge cu virful pintecului pe spate ori sta alaturea de ea fara sa guste din nectar. E asa de infierbintat si bataios, incit se anina netam-nesam si de alte viespi ori albine, care se nimeresc in drumul lui. In schimb este credincios femeii si, spre deosebire de barbatii altor viespi, sta alaturea de ea, luind parte la lucrul cuibului.

La acest soi de viespi se observa mai bine decit la oricare alta simtul directiei si finetea antenelor ca organe de simt. Au obiceiul ca astupa gura locuintei chiar cind o parasesc vremelnic sau cind femeiusca se odihneste in ea. Cel mai fin observator × vorbesc de oameni × nu si-ar putea da seama unde se afla gaura astupata. Viespea isi intinde antenele, pipaie pamintul cu ele si cu o siguranta uimitoare se pune la scormonit ca sa deschida usa din nou,

Mincarea puilor ei sint mustele. Viespea le vaneaza din zbor. Nu ataca mustele care stau linistite pe frunze ori flori. E un obicei care, de altfel, se vede si la pasarile rapitoare. Prinzind-o de ceafa din zbor, ii infige acul otravitor si o duce imediat la cuib, tirind-o numai de la intrare si pina in fundul cotloanelor, destul de intortochiate. 

Celelalte viespi pun la nasul larvei o mincare abundenta, o omida grasa ori un cosas cu pintecele umflat. O musca pentru o larva lacoma e numai o inghititura, mincare pe o masea. De aceea la aceasta viespe si sentimentul de mama este mai dezvoltat decit la altele. Ea nu-si uita copilul din adincul cotloanelor. Ca si cind i-ar auzi tipatul de foame, cand a terminat cea dntii musca de mincat, ii aduce alta si alta.

Vreme de doua saptamini cit dureaza cresterea larvei, mama cara puiului hrana proaspata, cu atit mai multa cu cit larva creste. Catre sfirsitul celor doua saptamini, se cere din partea mamei o harnicie deosebita pentru a satura pe lacomul pui, care isi tiriie pintecele plin printre resturile mustelor mincate: aripi, picioare, inele chitinoase. La tot momentul vezi pe mama cum iese grabita dupa vinat, spre a intra apoi cu o musca in gura. in scurt, Bembex isi hraneste puii zi cu zi, fara provizii, adunate mai dinainte, intocmai ca si pasarea care aduce in plisc mincare puilor din cuib.

LASA UN COMENTARIU

COMENTEAZA

COMENTEAZA CU FACEBOOK