Viespoiul (Sirex gigas)

Viespiile-de-plante Au cele mai simple obiceiuri. Fiind legate de plante, la indemina lor oricind, nu sint nici prea vioaie, nici prea Ë destepte Û® Se recunosc dupa aceea ca pieptul si pintecele nu sint atit de despartite, ci dau unul in altul cam de-a dreptul.

Una din cele mai obisnuite viespi de acest soi este Viespoiul (Sirex gigas), ce poate ajunge cit doi centimetri de lung, cu trupul rotund ca un valatuc, iar la femeie sfirsit cu o prelungire, ce nu e ac, prin care pune ouale.

La imbracaminte e frumoasa. Barbatul, mai mic, are. capul si pieptul negre, antenele galbii, iar pintecele caramiziu cu virful cafeniu. Femeia mai mare, cu pieptul si capul tot negre, are pintecele galbiu, cu o fasa lata violacee-negrie.

O vezi prin padurile de brad, mai ales prin locurile batute de soare, zburind cind ici cind colo, ca fara rost. Urmarind partea femeiasca nu rar o poti prinde asupra faptului. Cu prelungirea de la virful pintecelui se cazneste, cu grea truda, care tine citeva minute, de gaureste lemnul unui brad cazut ori al unui bustean taiat pentru ca sa puna acolo  un ou. Se odihneste o clipa, mai zboara prin soare, apoi iarasi se trudeste, in zvicnituri din care se vede cit sufera. Grija de mama e mai puternica decit groaza chinurilor.

Din ou iese larva. Nici viata ei nu e tocmai usoara. Alba, pentru ca traieste ca intr-un sicriu, are si ea la capatul trupului un soi de spin, ca un sfredel, cu care isi face loc mai departe printre fibrele lemnului, mincind din el. Ajunge sa sfredeleasca astfel un canal lung, in fundul caruia traieste vreo 2 ani.

Viespoiul nu alege copaci in viata, de aceea nu e la drept vorbind un dusman al padurilor. In schimb nu rar se intimpla ca viespea tinara sa iasa dintr-o laita, o donita sau din lemn pentru foc, deoarece larvei putin ii pasa unde e dusa. Ea continua sa manince lemnul, chiar dupa ce a fost prefacut in scindura. Si asa adesea baga in sperieti pe copii, care vad deodata iesind un viespoi netam-nesam, in casa. Zboara cit zboara bezmetic, pina ce gaseste, un geam spart ori usa deschisa, de se face nevazut in padure.

LASA UN COMENTARIU

COMENTEAZA

COMENTEAZA CU FACEBOOK