Lacusta Calatoare ( Locusta migratoria )

Cuvintul lacusta nu stirneste numai notiunea de lacomie, dind vorba in popor: ̳e indoapa ca o lacusta Û® De lacusta se leaga notiunea de groaza, saracie si foamete, caci pe unde trece nu lasa decit pamintul gol, ca ars. Invazia lacustelor intr-o tara nu se sterge din amintirea poporului. Ì„e la venirea lacustelorÛ se numara anii, ca si ̤e la ciuma lui CarageaÛ® 

Si in vremurile  de  azi se aude, din vreme in vreme,in anii secetosi, de navala lacustelor dar  numai prin Delta  ori pria Dobrogea .In  1929 au invadat pina pe la Razelm. Mai inainte ajungeau, venind dinspre rasarit, pina in Anglia (1864).

Sint cirduri atit de numeroase  incit intuneca soarele.La 1880 in Caucaz un tren sa oprit in loc atat de gros era stratul de lacuste de pe sine ,dupa cum in 1917 prin Spania un aviator sa prabusit cu un aeroplan cu tot dind intr-un roi de lacuste .

Pe  unde cad, in citeva minute vegetatia e nimicita .

Lacusta aduce la infatisare cu cosasul-mare. Se deosebeste de ei prin antenel顳curte prim pintecele mai lung, prin aripele de deasupra cu pete castanii, pare ca sint niste inscriptii hieroglifice. De, altfel usor se deosebeste prin culoare. Pe cind cosasul e verzui, lacusta e mai mult cafenie.

Pacostea, cea mare nu e numai Lacusta - calatoare (Locusta  migratoria) care poate zbura  si 6×· km pe ora, fara sa se osteneasca. Si larvele sint macioase; la inceput,cind n-au aripi, merg incet, dar tot fac si un kilometru pe zi. Pe urma  cind cresc si au putere in picioarele dindarat, sar, facind chiar 10 kilometri pe zi.Dupa cea de pe urma napirlire, capatind aripi  pornesc la drum lung fara sa se osteneasca trecind ape, paduri, pina ce dau de iarba ori semanaturi

Zboara  in  carduri de milioane  caci fiecare femeie pun in pamant, aproape 50 de oua, din care ies  peste un an larve mici  cam cit  omida fluturelui-de -matase

Foiesc, ca viermii repede napirlesc intarindu-se si apucind-o razna peste cimpuri, raspandind groaza intre oameni.

Acestia  nu puteau face mai nimic mai inainte vreme, spre a-si salva avutul. Trageau clopotele de Ia biserici, cu mic cu mare ieseau cu talangi si vatraie, doar doar  le vor abate din cale prin zgomote asurzitoare. Le omorau cu imblaciu( BICIUL) dar degeaba. Mai cu bune urmari sint santurile  cu  apa, sapate in calea larvelor sau stirpirea oualor in locurile unde sint depuse- se pare ca asta este cea mai buna metoda.

Astazi stirpirea se face prin mijloacele politienesti ale naturii. S-a gasit un microb care ataca si omoara lacustele in citeva ceasuri. Boala, este molipsitoare,  de altfel ca si cea descoperita de Pasteur la viermii-de-matase. In acest chip Omul de stiinta vine in ajutorul omenirii incercata de tot soiul de flagele . Pe linga metodele chimice, combaterea biologica a lacustelor consta in folosirea unor dusmani naturali (paraziti) ;prevenirea invaziilor de lacuste se face prin controlul exercitat asupra larvelor lor  .

LASA UN COMENTARIU

COMENTEAZA

COMENTEAZA CU FACEBOOK