Scoica de Iaz (Anodonta cygnea)

Cea mai cunoscuta este  Scoica-de-Iazuri (Anodonta cygnea); copiii la scaldat trebuie sa fie atenti, caci nu rar se ranesc la picioare de capatul taios al scoicilor.

Are corpul invelit in doua covetele de piatra, de coloare cenusie la fata, sidefate pe dinauntru. Nu poate inota. Se misca incet la fata milului prin ajutorul unui piciorus carnos, triunghiular, pe care-l scoate din valve. Mai adesea scoica sta infipta, in mil, lasind afara numai capatul dindarat, deschis, ca sa poata intra apa cu de ale mincarii.

De indata ce simte cel mai mic pericol, isi inchide scoica prin mijlocirea a doi muschi launtrici, unul la un capat, celalalt la alt capat. Cind mor, iar muschii nu mai functioneaza, valvele ramin cascate.

Scoica de iazuri se maninca; fiarta bine, carnea este dulce, dar se digera mai greu nu rare sunt cazurile cand provoaca probleme de digestie .

In Marea Neagra sint prezente multe bivalve, dintre care citam:

Midia (Mytilus galloprovincialis )

Stridia  (Ostrea lamellosa)

Modiola  (Modiolus phaseolinus)

Pecten (Flexopecten ponticus)

Petricola (Petricola lithophaga) Ø°erforeaza calcarul

Unghiuta (Moerella tenuis)

Cutitul-de-mare   (Solen vagina)

Mia (Mya  arenaria)

Corbula (Lentidium mediterraneum)

Folas (Pholas dactylus) Ø°erforeaza pietrele calcaroase

Barnea (Bornea candida) × perforeaza argila

Taretul (Teredo navalis) Ø°erforeaza lemnul

In apele dulci traiesc si specii din genurile Sphaerium si Pisidium.

La Pisidium se observa un fenomen interesant: larvele nu inoata in masa apei, ci ramin in cavitatea paleala a scoicii adulte, unde isi continua dezvoltarea pina la maturitate.

LASA UN COMENTARIU

COMENTEAZA

COMENTEAZA CU FACEBOOK