Scoica de Rau (Unio pictorum)

Mai groase, mai sidefoase sint valvele  Scoicii-de-riu (Unio pictorum); se deosebeste de cea de Iazuri , nu numai prin sideful mai lucios, mai gros al valvelor, dar si prin prezenta unor dinti .

Corpul animalului, moale, e la adapost intre cele doua valve. Nu are nici cap deosebit, nici ochi. O manta moale, incheiata la spate, inveleste, trupul. Ea fabrica valvele, putind incorpora piatra de var cuprinsa in apa. Scoica infipta-n mil lasa capatul dindarat in afara si ceva cascat. Apa chemata de virteju] unor cili intra printre manta si trup, spala branhiile care iau oxigenul, ajunge pina la gura animalului, aducind si fiintele marunte cuprinse in ea, hrana scoicii. Apa, incarcata cu bioxid de carbon, este data afara   tot prin miscarea in sens invers al cililor.Acest proces se numeste biofiltrare -scoicile avand un rol foarte important in filtrarea apei.

Scoicile se inmultesc cu oua. Fiecare da cite 3 × 400 000 de oua, care clocesc intre foile din branhii. Din ou iese o larva, mica, data afara din casa mamei; inoata ce inoata in apa pina ce se prinde de aripioarele ori branhiile unui peste, de care se tine pina ce se dezvolta ca o mica scoica; aceasta, dupa ce creste vreun an-doi, adapostita in niste cotloane mai sigure din iaz, isi duce viata ca si parintii ei. Altadata in apele Romaniei traiau atit de multe scoici din neamul Unio, incit valvele lor umplu straturi intregi de nisip, cum se vede in malul Jiului, la Bucovat, linga Craiova, sau in alte parti ale Olteniei, Munteniei ori Moldova de Sud.

LASA UN COMENTARIU

COMENTEAZA

COMENTEAZA CU FACEBOOK