Broasca Rosiatica (Rana temporaria)

Broasca rosiatica (Rana temporaria) din partile muntoase e cam tot cit broasca-de-balta ca dimensiune, numai ca e pe spate mai mult castanie, cind mai deschisa, cind mai inchisa. O pata mai negrie se intinde de la ochi spre timple, de unde si numele stiintific. Pete mai inchise sint raspindite neregulat pe spate, iar o  dunga ca o virca  desparte spatele de partile laterale ale trupului. Se mai deosebeste de broasca-de-balta si prin picioarele dindarat, ceva mai scurte.

Nu se tine numaidecat de ochiurile de apa, ci sare dupa insecte in iarba, prin pasuni si livezi. E cea mai harnica dintre toate broastele, caci abia s-a dezmortit vremea si ea depune ouale in balta. Ouale sint mascate si nu ramin lipite la fund, ci plutesc la suprafata. O dispozitie minunata, caci caldura in luna lui Martie e slaba, asa incit mai la suprafata e mai cald decit la fundul baltii. Numai in vremea primaverii, cit i se mai aude glasul; incolo e tacuta. Nu i-ar prea veni la socoteala sa-si arate locul de adapost, caci si asa are din cale afara de multi dusmani. Nici macar ascunzisul in apa nu-l poate folosi ca si cumatra sa broasca de balta.

LASA UN COMENTARIU

COMENTEAZA

COMENTEAZA CU FACEBOOK