Nevastuica (Mustela nivalis)

Familia Mustelidae

Mai dragalasa, daca se poate spune asa de o mica si cruda fiara, dusmanca de temut a cotetelor de pasari, este  nevastuica (Mustela nivalis), comuna la noi. Seamana mai mult cu jderul, dar e mai mica, mai subtirica, cu picioarele scurte si botul ascutit. Blana ei, moale, e mai deschisa la culoare dar tot castanie-cenusie, mai inchisa pe picioare. Sub git are o pata albicioasa, care se prelungeste pe piept cam pina in dreptul picioarelor de dinainte.

Nu e animal la noi mai dracos, mai indraznet si plin de desteptaciune ca nevastuica intrece in miscari pisica, iar in istetime vulpea. Nici de om nu-i pasa. Se arata inaintea lui in amiaza mare. Ba, uneori e atit de obraznica de se ratoieste la om, ca si cind ar vrea sa se masoare cu el, desi repede isi schimba gindul.

Nu e rar, cind apuca vaca ori un cal de picior. Poporul crede ca muscatura ei e veninoasa si deoarece piciorul se umfla, unde a fost muscat. Ca sa-i treaca, se pune o piele de nevastuica in apa neinceputa cu care se spala rana.(desi nu sa demonstrat eficienta in vindecarea muscaturii este o metoda veche bazata mai mult pe superstitie)

Dai s-o prinzi? Se baga si in borta de soarece, asa e de subtire. E ca un sarpe. Cap, git, trup e tot una de gros, iar piciorutele sint asa de scurte incit s-ar tiri in mers, daca nu si-ar incovoia mijlocul. Acum se lungeste de se face una cu pamintul, acum se ridica pe picioarele dindarat si-i umbla capusorul in toate partile cercetind zarea.

O asemenea dihanie usoara, mladioasa, iute, inarmata cu gheare ascutite si cu colti mai ascutiti, este un dusman neimpacat pentru toate animalele mici. Cind intra in cotetele cu pui, omoara mai mult decit poate dovedi cu mincarea, iar soarecii, guzganii nu scapa de ea. Nici chiar cirtita ori hirciogul nu sint siguri in tunelurile lor subpamintene, caci nevastuica patrunde pina in adincul lor. Chiar iepurele nu poate sa se odihneasca linistit de raul ei. Stie bine unde e carotida si cu o muscatura o rupe. Singele gilgiie, iepurele inchide ochii pentru vecie, iar fiara cea mai mica soarbe cu nesat lichidul rosu.

Are si ea dusmani, nu e vorba. Cel mai rau e tot omul, desi pe nedrept dupa unii. Mai mult rau aduc guzganii si soarecii stirpiti de o nevastuica decit poate aduce aceasta, cind a scapat intr-o gainarie inchisa.

Grecii vechi au domesticit-o inaintea pisicii, tocmai pentru stirpirea soarecilor. La noi insa e socotita ca prea stricatoare, spre a fi crutata. Gainile, in satele noastre, dorm unde pot  in pragul casei, intr-un cosar deschis sau pe copaci, iar closca isi aduna puii sub aripi, unde poate. Atunci se intelege ca si nevastuica nu prea ii inconjura  oricum carnea de pui si pentru dinsa e mai frageda decit cea de guzgan.

LASA UN COMENTARIU

COMENTEAZA

COMENTEAZA CU FACEBOOK