Rata-Salbatica (Anas platyrhynchos)

Cea mai raspindita si la noi este rata-salbatica (Anas platyrhynchos), din care se trag ratele de curte.

Nu e iaz cu ceva stuf ori papura pe care sa nu se vada un pilc de rate, placindu-le societatea, spre deosebire de cufundac. Este tipul pasarii inotatoare, cu pene dese, cu trup scund cu git scurt. E drept ca pe uscat merge greu. Nu degeaba e vorba Ì¡ merge ca o rataÛ¬ leganindu-se de la dreapta la stinga, dar si de dinainte indarat. Nu are picioarele date prea indarat ca la cufundac, dar nici nu sint atit de inaltute ca la gisca. Inoata de minune, iute; rar isi  scufunda numai gitul si jumatatea de dinainte a trupului, in schimb poate zbura bine filfiind des din aripi, fara zgomot.   

Are trupul frumos impodobit, mai ales in vremea de nunta. Coloarea predominanta pe spate este bruna-cenusie, dar cu capul si gitul verzui, pieptul mai mult castaniu, avind ca o panglica albicioasa la git. Albastrul aripelor e lucitor, ca o poleiala de smalt. Ratusca e mai intunecata la pene, caci nu trebuie sa prea bata la ochi, cind cloceste.

E nesatioasa. Ciupeste mugurii fragezi ai plantelor de balta, dar inghite si viermi ori cite un chitic (pestisor), marunt.

Cind vine vremea clocitului, se despart perechi-perechi cautind loc pentru cuib.

Cuibul si-1 cladeste fie in stufarisul malului, fie in scorburile batrine ori chiar in copaci mai departati de apa, pe resturile vreunui cuib parasit al unei alte pasari. Interesant e faptul ca rata-salbateca nu-si construieste cuibul de la inceput, ci abia dupa ce a facut 5 × 6 oua; pe primele le depune de-a dreptul pe locul ales intr-o adincitura a acestuia, asa ca sa nu cada afara. Cam la al saselea ou incepe sa-si faca cuibul, asezind jurimprejurul oualor tot felul de bucati de stuf, papura, frunze uscate si pene. Cind socoate ca temelia casei e gata, rata isi smulge cu ciocul puf de pe corp, captusind cu el cuibul; ouale (8-14)  stau de acum pe o saltea moale si calda pe care puisorii se vor simti in voie.

In zbor se insira in linie dreapta, taind vazduhul ca o sageata, fara glas, cu batai dese din aripi.

Alte specii despre care nu am avut informatii:

Rata-pitica (Anas creacca) venind in cirduri nenumarate spre toamna, lasindu-se pe linga ghiolurile dunarene, pentru ca primavara sa apuce drumul catre nord. 

Rata-cu-frigare (Anas acuta)  are coada lunga si ascutita, iar aripele mai ca le intrec in pestritatura pe ale sticletului. 

Rata-lopatar (Anas clypeata)  sta si iarna pe la noi. 

Rata-rosie (Aythya nyroca) e foarte obisnuita la noi. 

Rata-motata (Aythya fuligula) se tine mai mult in lagunele Marii etc.

LASA UN COMENTARIU

COMENTEAZA

COMENTEAZA CU FACEBOOK