Scrumbia de Dunare

Scrumbiile de Dunare. Un val inca necomplet ridicat dainuieste asupra vietii acestor pesti, ca si asupra multora la fel, calatori din Mare in riuri. Ce fac ele de cind parasesc coastele noastre,prin Octombrie ori Noiembrie si pina cind cele dintii se arata din nou, chiar prin ianuarie? Taina completa. Dispar dintr-odata, tragindu-se spre adinc, in necontenita lor cautare de hrana. Scrumbia-de-Dunare este o specie marina migratoare. Ierneaza in mare si se reproduce in fluvii. Primavara apare in fata gurilor Dunarii si urca in susul fluviului. Dupa reproducere se intoarce in mare: adultii se retrag la adincime, iar puii mai ramin un timp in fata gurilor Dunarii .

Cum da caldura, inspre primavara, se ivesc incepind dinspre Balcic (Localitate in  Bulgaria,) tot urcindu-se dea lungul coastei, pina ce vin in dreptul gurilor Dunarii. In vremea aceasta sint, slabe si nu sint prea prinse. Cum au dat de curentul apei dulci, asteapta o bucata de vreme, ca sa se mai deprinda, ca sa nu fie trecerea prea brusca de la apa Marii la apa Dunarii.

Pe la inceputul lui Martie incep sa intre. Le atrage nu numai hrana imbelsugata ce o gasesc in Delta, dar mai ales grija ca puii iesiti din oua sa aiba ce minca. Nu se urca decit rar mai in sus de Braila. Dupa ce si-ai depus icrele, la adinc, mai stau citeva luni sa se ingrase bine si apoi apuca iarasi calea Marii. In acest timp sint pescuite. Prin Iunie rar se mai gasesc din cele intirziate. Se trag tot incet, incet, de-a lungul coastelor unde curentul de apa dulce e mai puternic se scobor, fiind urmarite de pescari, pina spre Vama, si apoi se duc la culcusul lor de iarna.

Asa fac scrumbiile-de-Dunare-cu-capul-alb (Alosa pontica pontica var. Danubii) cele mai mult prinse, acelea care se trimit in gheata in toata tara sau peste an, indulcite ori afumate.

Pe linga ele vin scrumbiile-cu-capul-negru (Alosa pontica pontica var. nigrescens), care dau in Dunare mai tirziu ceva si totdeauna in cirduri asa de dese, incit pescarii trebuie sa fie foarte atenti, gata la pescuit indata ce prind de veste. Nu e timp de pierdut, aceste scrumbii nu stau mult in Dunare, ci dispar repede fara sa li se dea de urma, caci nici de-a lungul coastelor nu mai zabovesc.

LASA UN COMENTARIU

COMENTEAZA

COMENTEAZA CU FACEBOOK