Platica (Abramis brama)

Platica  (Abramis brama) face parte din familia Cyprinidae, ordinul CYPRINIFORMES. Popular, puilor de platica li se mai spun albitura sau foaia-plopului, iar exemplarelor mijlocii × cirjanca care nu lipseste de pe masa cind tot romanul maninca peste , caci se gaseste in mare cantitate in orice balta, ca si spre gura riurilor mai mari.

Numele ii arata forma; are trupul turtit dintr-o parte in alta, desi e ceva mai lung decit carasul. Pe cind carasul, bunaoara, este cel mult de doua ori mai lung decit lat, platica este aproape de 3 ori mai lunga. Din cauza aceasta pare ceva gheboasa, nu cum e crapul, caci si linia pantecului e tot una de curbata ca si a spatelui. Are capul mic, cu buza de jos mai rasfrinta.

E imbracata intr-o zale de solzi, care se schimba la culoare nu numai dupa locul in care traieste, dar si dupa vreme. Uneori e negrie pare ca e afumata, cind lacul e mai milos, de regula e argintie pe de laturi si verde cenusiu pe spate. Se gasesc, ca si la crapi, exemplare cu totul rosietice.

In vremea nuntii, ca mai toti pestii, isi schimba haina, devin cu colori mai intense si capata un soi de cosuri galbui peste tot corpul, dar mai ales pe bot; uneori asa sint de multi incit pare ca are rapan. Aceste cosuri sint niste tuberculi cornosi si apar numai la masculi; fenomenul este frecvent la Familia Cyprinidae (familia crapului).

Ceea ce se vede bine la acest peste este asa numita linie laterala; plecind de deasupra urechii, cam de la ceafa, ea formeaza ca o dunga de creion trasa pe mijlocul trupului, cu indoitura spre burta. Nu e o podoaba de imbracaminte, o dunga mai neagra ca la sopirle ori salamandre. E un organ de simt. Nervii sint mai dezvoltati de-a lungul ei, sfirsindu-se intr-un soi de paharele pline cu un suc cleios si in legatura cu exteriorul prin pori. Ce simt anume reprezinta nu e inca hotarit. in orice caz e un al 6-lea simt, care, foarte cu putinta, ii da de stire pestelui de apasarea apei, deci de adincime, de puterea curentului; poate sti cind trece din iaz in riu. Ca e asa, e faptul ca la pestii din adincimea marilor linia laterala e mai dezvoltata, dupa cum si mormolocii de broasca, cit stau in apa, capata un soi de linie laterala. Acest simt este, deci, in legatura cu mediul. Linia laterala este alcatuita dintr-un canal inchis, situat sub piele, avind comunicare cu exteriorul prin niste mici canale ce strapung solzii. in canal se gasesc celule senzoriale, celule de sustinere si celule care secreta mucus .

Si platica face drum de nunta. Ea cauta locurile cu buruieni, spre marginea apelor. In frunte inoata o femeie mai batrina, mai plina, apoi altele mai tinere, urmate de barbatii cu cosurile pe piele. Se tin in cirduri si asa de aproape de fata apei incit cu spinarea lor fac valurele. In vremea aceasta pestii sint sensibili, si speriosi. Fug la cel mai slab zgomot. In Suedia era odata obiceiul ca pe vremea cind platica nunteste sa nu se sune clopotele la bisericile de pe linga tarm, ca le sperie si nu mai leapada icrele.

Femeia depune 2 × 300 000 de oua, din care ies repede puisori. Cu toti dusmanii care ii au, se inmultesc din cale afara; avind carnea gustoasa, macar ca e cu multi spini, fiind si numeroase, avind uneori si o greutate de 4 kg, se prind in mare cantitate. 

De altfel ca si crapul, platica poate sa aiba variatii multe, ca forma si coloare, dupa cum pot exista si corcituri de platica si ocheana

LASA UN COMENTARIU

COMENTEAZA

COMENTEAZA CU FACEBOOK