Susai (Sonchus arvensis)

Susai (Sonchus arvensis) este o buruiană perenă policarpică cu drajoni, din familia Asteraceae (Compositae), des întâlnită în semănături, culturile timpurii de verdeÈ›uri È™i tufiÈ™uri, cu înmulÈ›ire prin seminÈ›e È™i muguri radiculari, din care cauză se stârpeÈ™te cu greu.

Are o înălÈ›ime de 80-130 cm. Tulpina, ramificată în partea superioară, este goală, cu vase laticifere, care conÈ›in un suc lăptos caracteristic. Frunze sesile, penat sectate, cu marginea dinÈ›ată È™i spinoasă. Calatidiile (un tip de inflorescență) sunt mici, grupate aproape corimbiform. Are flori galbene. Fructe achene costate cu un papus lung.

Se înmulÈ›eÈ™te rapid prin seminÈ›e È™i prin muguri radiculari, care, în condiÈ›ii prielnice, pot depăși 2000 muguri/m2; fiecare plantă produce până la 19.000 de seminÈ›e. Rădăcina pătrunde în sol până la 50 cm adâncime È™i emite o mulÈ›ime de ramificaÈ›ii (rădăcini) orizontale lungi până la 1 m, care se menÈ›in la o adâncime mică, 6-15 cm de la suprafaÈ›a solului, È™i care formează o reÈ›ea, din mugurii căreia ies la suprafață un număr mare de plante. Susaiul nu este rezistent la secetă, deoarece rădăcinile sunt superficiale. ÎnfloreÈ™te È™i fructifică din iunie-iulie până în septembrie. GerminaÈ›ia din seminÈ›e se face primăvara târziu, când solul este destul de încălzit, de aceea buruiana scapă de plivit È™i frecvent de prășit.

Este răspândit în locuri semiaride, subumede È™i umede, pe solurile fertile, unde formează asociaÈ›ii compacte, mai ales pe cernoziomurile din Câmpia Transilvaniei È™i stepa nordică a României, mai rar în regiunile uscate È™i calde din sudul țării.

Invadează mai ales culturile timpurii de verdeÈ›uri: salată, spanac, ceapă È™i usturoi verde È™i culturile de primăvară: orzul, ovăzul, mazărea, lintea, cânepa, floarea soarelui, etc. Susaiul creÈ™te în asociaÈ›ie compactă mai ales în anii ploioÈ™i prin terenuri cu orz de primăvară, linte, etc, compromiÈ›ând total recolta acestor plante.

LASA UN COMENTARIU

COMENTEAZA

COMENTEAZA CU FACEBOOK